Noua Lege a insolventei, care va intra in vigoare peste noua zile, va elimina de pe piata firmele neviabile mult mai repede decat se putea pana acum. Noua Lege a falimentului, solicitata ferm de Comisia Europeana, este apreciata de oamenii de afaceri, cel putin din punct de vedere al rapiditatii finalizarii procedurilor de faliment. “Este foarte bine faptul ca societatile neviabile vor intra direct in procedura falimentului.
Pana acum era mult mai greu sa desfiintezi o firma decat sa o infiintezi. Formularistica si birocratia te faceau sa pierzi luni de zile”, ne-a spus Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania. “Daca ne preocupa intrarea pe piata de noi firme, trebuie sa ne intereseze in primul rand si iesirea celor care nu merita sa existe”, a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.

Vom sti imediat daca deschidem procedura de faliment sau cea generala

“Scurtarea procedurii insolventei a fost chestiunea principala avuta in vedere. Inainte dura sase luni pana la deschiderea unei proceduri de insolventa, dar in momentul de fata vom sti imediat dupa introducerea actiunii daca deschidem procedura de faliment sau deschidem procedura generala, care poate sa duca la reorganizare sau la faliment”, a declarat presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare, Arin Octav Stanescu.
Conform noilor reglementari, societatile fantoma, societati care nu au birouri sau nu au acte, vor intra direct in procedura falimentului, care se va termina intr-o perioada extrem de scurta de timp.

Citeste si:  Credinta vindeca bolile de inima si cancerul

Creditorii pot prelua societatea sa o administreze

Potrivit Rompres, creditorii au o pozitie mai importanta in cadrul procedurii de insolventa, aceasta fiind una din modificarile de esenta aduse de noua Lege. Stanescu a explicat ca judecatorul sindic nu se mai pronunta pe chestiunile de management, de o oportunitate sau comerciale, acestea revenind administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar si creditorilor, care isi pot impune pozitia in legatura cu orice act care priveste administrarea societatii. Creditorii pot chiar prelua societatea sa o administreze sau sa vanda actiuni. “E bine ca procedura de preluare a firmelor sa fie mai rapida.
Trebuie creat un circuit care sa mearga continuu”, a adaugat presedintele CNIPMMR. Daca cu rea-credinta debitorul contesta starea de insolventa si judecatorul respinge contestatia si il declara in faliment, acest debitor nu va mai putea sa propuna un plan de reorganizare pentru ca judecatorul va considera ca a incercat sa tergiverseze procedura. In cazul in care debitorul solicita el insusi deschiderea procedurii, i se va acorda intreaga protectie, debitorul putand sa isi pregateasca un plan de redresare si sa ramana cu conducerea societatii in mainile sale.
Debitorul este chiar obligat sa ceara deschiderea procedurii de insolventa pentru ca exista sanctiune penala pentru infractiune de bancruta simpla, respectiv neintroducerea cererii de deschidere a procedurii insolventei la timp.

Citeste si:  Normele privind circulatia materialelor lemnoase, modificate

In 2005 – 11.000 proceduri de insolventa

Conform statisticilor UNPRL, in 2005 s-au deschis circa 11.000 de proceduri de insolventa, ceea ce nu inseamna nimic fata de sutele de mii de societati inregistrate la Registrul Comertului, a precizat Stanescu. In momentul de fata se aplica o procedura rapida prevazuta de Legea 359/2004 prin care vor fi scoase de pe piata 240.000 de societati fantoma. In Romania sub 5 la suta din societatile comerciale ajung in procedura de faliment, nivel mult mai scazut comparativ cu alte state europene.
Potrivit lui Stanescu, in Romania isi desfasoara activitatea 2.000 de practicieni in domeniul reorganizarii si lichidarii, ale caror incasari au totalizat, in 2005, 650 miliarde lei vechi. Onorariile lichidatorilor se situeaza intre 0 si sute de mii de euro. O parte din onorarii nu se incaseaza. Spre exemplu, de la Fondul de Lichidare, practicienii ar trebui sa incaseze peste doua milioane de euro, acest subiect fiind discutat si cu presedintele ANAF, Sebastian Bodu, dupa ce Ministerul Finantelor a cerut lichidarea cu lichidatori judiciari in 38.000 de dosare.

Citeste si:  300.000 de microintreprinderi, in ceata

Legea insolventei, lapidara in reglementarea raspunderii

Totusi, legea se pare ca nu este considerata de toti ca una bine pusa la punct. Legea insolventei nu reglementeaza clar tipul de raspundere a conducerii companiilor in faliment, magistratii fiind cei care hotarasc daca o considera contractuala sau delictuala, a declarat Simona Milos, partener in cadrul firmei de avocatura Stanescu, Milos, Dumitru&Asociatii. “Legea este lapidara, nu reglementeaza natura juridica a raspunderii conducatorilor companiei, magistratii putand sa o considere fie civila contractuala, fie civila delictuala”, a spus Milos intr-o conferinta pe tema aspectelor practice ale Legii 85/2006 privind procedura insolventei.
Legea prevede ca administratorul judiciar, respectiv lichidatorul sau, in mod exceptional, comitetul creditorilor, pot formula o cerere de atragere a raspunderii conducerii companiei intrate in faliment, numai dupa ce procedura de insolventa a fost deschisa. Raspunderea este patrimoniala (transmisibila mostenitorilor). Potrivit reglementarilor anterioare acestei legi, cererea putea fi formulata de orice creditor al firmei. Legea insolventei va intra in vigoare din 21 iulie.

Autor: Gabriel Botezatu