Socul provocat de razboiul dintre SUA/Israel si Iran, care a aruncat pietele de petrol si gaze in haos – in sens propriu, in unele cazuri –, va determina o crestere a inflatiei in acest an, potrivit celor mai recente previziuni ale ING Bank. Pe piata valutara, desi leul romanesc pare stabil, volumele de tranzactionare au fost semnificative, sugerand interventii din partea Bancii Nationale a Romaniei, desi nu la scara observata in mai 2025.
ING se asteapta ca economia Romaniei sa se contracte in prima jumatate a anului 2026, cu o revenire in a doua jumatate. Scenariul sau de baza presupune ca faza cea mai intensa a conflictului se va atenua in urmatoarele doua saptamani. Banca prognozeaza o inflatie medie de 7,9% pentru 2026, cu 0,7 puncte procentuale mai mare decat estimarea sa anterioara. Aceasta reprezinta a doua cea mai mare revizuire in sens ascendent din regiune, alaturi de unele dintre cele mai ridicate rate ale inflatiei: Cehia (+1,7 puncte procentuale), Ungaria (+0,4 puncte procentuale, pana la 3,2%) si Polonia (+1 punct procentual, pana la 3,2%). In zona euro, prognoza a fost majorata de la 2,1% la 2,8%.
„Se preconizeaza acum ca inflatia va depasi 10% in martie–aprilie, in mare parte din cauza cresterii preturilor la petrol, ceea ce lasa Bancii Nationale a Romaniei o marja de manevra limitata”, a declarat Ciprian Dascalu, economist-sef la ING Romania. Previziunea privind inflatia medie pentru 2027 ramane la 4%. Se asteapta ca inflatia sa se accelereze incepand cu al doilea trimestru, din cauza preturilor mai mari la energie. Acest lucru vine sa se adauge unui context economic deja dificil. ING anticipeaza o contractie a PIB-ului in primele doua trimestre (-0,7% in T1 si -0,8% in T2, fata de aceeasi perioada a anului trecut), urmata de o revenire a cresterii in a doua jumatate a anului (+0,3% in T3 si +2,8% in T4), ceea ce va duce la o crestere de 0,6% pe ansamblul anului. In 2027, cresterea economica este estimata la 2,8%.
In ciuda unui curs de schimb EUR/RON stabil, Dascalu observa ca exista presiuni de depreciere. „Perechea EUR/RON a ramas in mare parte neschimbata de la inceputul lunii martie, dar volumele semnificative de tranzactii – care reflecta probabil ofertele oficiale – au impiedicat, cel mai probabil, o crestere comparabila cu cea a altor monede regionale, pe fondul aversiunii fata de risc la nivel global. Daca aversiunea fata de risc persista, o ajustare in sens ascendent a perechii ar putea avea loc mai devreme decat se astepta.”
El a adaugat ca, daca volatilitatea globala continua, mentinerea monedei la nivelurile actuale ar putea deveni din ce in ce mai costisitoare, in timp ce o crestere a cursului de schimb ar accelera si mai mult inflatia.
Lichiditatea din sistem a atins 45 de miliarde de lei in februarie, cel mai ridicat nivel din iulie 2024. Acest excedent a determinat scaderea ratelor interbancare, dar volatilitatea recenta l-a redus. „Pe pietele monetare, cresterea volatilitatii implicite a cursului de schimb a semnalat o contractie rapida a surplusului de lichiditate in lei, desi amploarea este inca modesta in comparatie cu episodul din mai 2025”, a remarcat Dascalu.
ING si-a majorat prognoza privind pretul titeiului Brent de la 71 USD (T2), 68 USD (T3) si 62 USD (T4) la 91 USD, 85 USD si, respectiv, 77 USD pe baril, media anuala situandu-se acum la 82 USD/baril (in crestere de la 68 USD). Pentru gazul natural (TTF olandez), prognoza a crescut de la 31 €/MWh (T2), 28 € (T3), 30 € (T4) la 50 € (T2), 38 € (T3 si T4), ridicand media anuala de la 32 € la 41 €/MWh.
Scenariul central al ING porneste de la premisa ca luptele intense se vor incheia in urmatoarele doua saptamani, urmand ca atacurile de intensitate redusa sa persiste timp de cateva luni. In acest scenariu, redeschiderea Stramtorii Hormuz ar putea dura mai mult decat se preconiza initial. „Etapa finala” ar putea implica un armistitiu temporar sau un conflict tacit, insotit de escorte maritime si discutii exploratorii privind sanctiunile. O schimbare de regim ramane posibila, determinata de factori interni, similar cu ceea ce s-a intamplat in Germania de Est la sfarsitul anilor 1980.
Intr-un scenariu optimist, razboiul s-ar incheia mai repede, iar traficul naval prin stramtoare s-ar relua rapid. Scenariul negativ prevede lupte prelungite, intermitente si de intensitate redusa, creand o incertitudine mai mare in stramtoare. Chiar si in acest caz, o pace durabila ar putea ramane dificil de atins, lasand regiunea intr-un echilibru fragil, predispus la izbucniri de violenta.
