Lipsa unui sistem privat de pensii, relativa instabilitate a mediului de afaceri din Romania si, nu in ultimul rand, carentele educationale serioase au facut ca la nivelul anului 2005, romanii sa ramana fideli traditiei de a strange bani “pentru zile negre”. Trecand peste dobanzile de multe ori real negative si ignorand inflatia, cei mai multi romani au preferat fie sa-si depuna banii intr-o banca, fie sa-i pastreze “la saltea”.
Mai mult de 73% din activele financiare ale populatiei din Romania constau in numerar si depozite, arata un studiu al Unicredit. Doar 4% din avutia romanului este plasata in asigurari, in timp ce fondurile mutuale nu par sa fie deloc “atractive”. O parte semnificativa a activelor totale (21,8%) sunt plasate in titluri si actiuni. Comparativ, in Europa Centrala si de Sud-Est nivelul depozitelor este de numai 62% in timp ce fondurile de pensii si respectiv fondurile mutuale se situeaza la nivelul a 9-10 procente.

Printre ultimii fara sistem privat de pensii

Romania si Albania sunt ultimele tari din Europa care nu au dezvoltat un sistem de pensii bazat pe initiativa privata. Desi guvernarile anterioare au promis in repetate randuri ca vor implementa sisteme de asigurari sociale moderne se pare ca abia in 2007 romanii vor beneficia de avantajele evidente ale fondurilor de pensii administrate privat. “Suntem prizonierii unui sistem depasit, limitat la distribuirea resurselor financiare colectate de la contribuabili” declara intr-un seminar presedintele Casei Nationale de Pensii, Mihai Seitan. Secretarul de stat a adaugat ca in Romania exista si o problema de atitudine, de educatie reprezentata de faptul ca dreptul de proprietate asupra banilor pentru pensii nu este luat in seama.

Citeste si:  Panica aviara

Venituri mici, credite putine

Romania este tara cu cel mai scazut nivel al indatorarii pe locuitor dintre tarile candidate la aderare sau care au intrat in Uniunea Europeana in ultimul val. Comparativ cu aceleasi state romanii au si cel mai scazut grad de avutie financiara. Astfel gradul de indatorare reprezinta aproximativ 8% din Produsul Intern Brut in timp ce tari ca Ungaria, Cehia si chiar Bulgaria depasesc 18 procente. Avutia financiara pe locuitor este, in Romania, de 682 euro in timp ce in Ungaria si Cehia depaseste 5.000 de euro. Chiar si Bulgaria se situeaza la un nivel dublu fata de tara noastra. Totusi perspectivele par destul de optimiste. Unicredit estimeaza pentru perioada 2006-2008 o crestere medie anuala a avutiei financiare de circa 17%, fata de numai 10% pentru celelalte tari din zona. Grupul Bancar Italian pune aceasta evolutie pe seama cresterii preferintei pentru piata fondurilor mutuale si a asigurarilor.

Consumam din import

Studiul Unicredit arata ca o crestere cu un punct procentual a ponderii creditului in PIB se transpune in Letonia intr-o majorare de 0,38% a deficitului balantei comerciale. In Romania aceeasi crestere a creditului va genera un deficit cu 0,86% mai mare. Altfel spus, datorita ritmului scazut de crestere a productiei industriale, romanii cumpara cu banii imprumutati de la banca produse din import. Cu cat cererea este mai mare cu atat ponderea importurilor va creste si ea.
Sectorul agentilor economici joaca un rol si mai important. Rezultatele obtinute sugereaza un impact si mai puternic al creditului acordat agentilor economici asupra balantei comerciale. Aceasta tendinta poate fi explicata si prin faptul ca noile tehnologii inca nu au patruns in Romania la un nivel acceptabil. Pentru a-si eficientiza afacerile, intreprinzatorii sunt nevoiti sa importe tehnologie moderna din tarile care o produc.

Citeste si:  23 ianuarie – se deblocheaza aplicatia Programului Casa Verde Fotovoltaice

Desi in crestere, asigurarile sunt inca la un nivel scazut

Piata interna a asigurarilor a atins, la finele anului 2005, un volum total al primelor brute subscrise de 1,1-1,2 miliarde de euro. “Din estimarile noastre, ponderea subscrierilor din prime in PIB se va situa la 1,7-1,8%, comparativ cu 1,46% cu un an in urma”, declara presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Nicolae Crisan. In Europa ponderea in PIB a primelor subscrise este de minimum 5%. Conform raportului anual al CSA, veniturile societatilor din contracte de asigurare directe, inclusiv primirile in reasigurare, s-au ridicat la 3,47 miliarde de lei (857,73 milioane de euro la un curs mediu de 4,053211 lei/euro anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul 2004). Asigurarile de viata au avansat anul trecut cu 24% fata de decembrie 2004.

Posta si CEC-ul, bancile satelor

Aproximativ 45% din populatia Romaniei traieste la sate. Imposibilitatea de a justifica venitul, lipsa educatiei, salariile mici si pensiile mizere transforma serviciile bancare intr-un adevarat tabu pentru populatia rurala.
Eurobarometrul Rural, un studiu realizat de Gallup la cererea Fundatiei Pentru o Societate Deschisa, arata ca majoritatea populatiei din mediul rural este inca reticenta in a folosi servicii bancare pentru ca nu are incredere in banci. Procentul gospodariilor in care cel putin un membru detine cont la o banca este de 9%, in timp ce procentul celor care au in posesie un card bancar este de numai 5%.
Acelasi studiu arata ca cele mai raspandite unitati de tip financiar sunt oficiile postale, care pot asigura, in anumite conditii, transferuri banesti la distanta, de natura ocazionala, fara a implica sau conditiona prin existenta unui cont bancar al persoanelor intre care se transfera banii.

Citeste si:  Fraude sub ape

In ceea ce priveste unitatile bancare, situatia infrastructurii este total deficitara, doar 16% dintre comune beneficiind de prezenta unor unitati bancare capabile sa ofere serviciile financiare pe care dezvoltarea si functionarea sanatoasa a unor societati comerciale le-ar putea necesita. In mai putin de o comuna dintr-o suta functioneaza mai mult de o unitate bancara, care sa ofere macar partial servicii catre populatie si catre societatile comerciale. Procentul de unitati bancare prezente in sate este mult mai redus, de doar 5,3%.

Autor: Serban Buscu