Ion Melinescu, fostul presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), a fost unul dintre primii inalti functionari care au intrat in posesia sesizarii alimentarii contului “matusii Tamara-Dana Nastase” cu 400.000 dolari. Sesizarea a fost facuta in 1999 de catre Bank Austria Creditstalt, cand Sorin Tesu a alimentat contul Danei Nastase cu cele 400.000 dolari.
Potrivit legii, Ion Melinescu trebuia sa trimita acest dosar la Parchetul General, pentru a se face investigatii cu privire la provenienta sumei in valuta, dusa cu sacosa la banca. Melinescu nu a trimis dosarul la Parchet. L-a ingropat in sertare, fara a se face verificari serioase cu privire la provenienta banilor. In vara anului 2004, in plin scandal al dosirii dosarelor de spalari de bani de ordinul sutelor de milioane de dolari, premierul l-a transferat pe Melinescu la cancelaria sa, pe post de consilier, scapandu-l astfel de ancheta penala.
Incepand cu anul 1999, momentul alimentarii contului Danei Nastase cu 400.000 dolari de catre Sorin Tesu, potrivit legii, orice operatiune bancara mai mare de 10.000 dolari trebuia raportata Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. La randul sau, Oficiul trebuia sa sesizeze Parchetul despre tranzactiile dubioase, cu referire speciala la cele cash, din afara unor circuite financiar-contabile clare dintre firme.
“Intre 1999-2000, Oficiul a primit ca explicatii de la Dana Nastase un contract de vanzare-cumparare dintre Tamara Cernasov si Alexandru Bittner. In mod normal, Oficiul trebuia sa trimita dosarul la Parchetul General pentru ca procurorii sa verifice daca matusa Tamara chiar i-a vandut lui Bittner bunuri de 400.000 dolari.
Pe atunci, seful biroului de combatere a spalarii banilor din Parchetul General era Victor Ponta. Nu stim daca Oficiul a luat legatura cu Victor Ponta pentru a se consulta cu privire la investigatiile ce trebuiau facute pentru depunerea cash de 400.000 dolari in contul Danei Nastase.
Stim doar ca, dupa ce Adrian Nastase a ajuns premier, l-a numit pe procurorul Victor Ponta seful corpului sau de control, cu rang de ministru, si l-a parasutat sef al tineretului PSD.
A urmat apoi anul electoral 2004, cand Ponta a ajuns parlamentar PSD. Mai stim ca presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii banilor, Ion Melinescu, a arhivat dosarul “matusii Tamara”. Adrian Nastase i-a rasplatit pe toti. Cand Nastase a ajuns premier, l-a numit pe Tesu seful sau de Cabinet. Nici pe Ion Melinescu nu l-a uitat. In iulie 2004, in plin scandal al dosirii dosarelor de spalari de bani, Adrian Nastase l-a numit pe Ion Melinescu consilier in cadrul cancelariei sale.
Atunci, seful cancelariei, Alin Teodorescu, a sustinut ca premierul l-a luat pe langa sine pe Melinescu “datorita experientei sale” si a faptului ca “mandatul i s-a terminat in bune conditii”.
Nimeni nu stia de dosarul “matusa Tamara-Dana Nastase”. In mod normal, dupa expirarea mandatului de presedinte al ONPCSB, Ion Melinescu trebuia sa se intoarca la Ministerul Justitiei, de unde a fost detasat ca reprezentant in cadrul oficiului.
Nastase a preferat sa-l ia langa el, in plin scandal de disparitie a dosarelor de spalare de bani, cand toti se asteptau ca Ion Melinescu sa fie saltat de procurori. Omul a stat linistit sub aripa guvernamentala, chiar si atunci cand succesorul sau la presedintia oficiului, judecatorul Iulian Dragomir, a facut publice 14 infractiuni de abuz in serviciu in forma calificata comise de Ion Melinescu, despre care “Averea” a relatat in paginile sale.
Intre cei protejati de Melinescu s-au aflat Genica Boerica si Omar Hayssam, judecati in prezent in stare de arest preventiv.
Pana la schimbarea conducerii PNA, nu s-au intocmit acte in dosarele de spalare de bani care il vizau pe Ion Melinescu. Pana la sfarsitul anului 2005, nici subordonatii procurorul general Ilie Botos nu au facut nimic.
Astazi, Adrian Nastase a fost citat la departamentul National Anticoruptie pentru a da explicatii cu privire la provenienta averii sale, desi din 1990 si pana in prezent a fost politician, nu om de afaceri.
Autor: Ondine Ghergut
