Microintreprinderile care activeaza deja in zonele miniere sau noile firme (start-up-uri) au ocazia sa obtina finantari avantajoase destintate proiectelor de afaceri in aceste zone. Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM) a lansat trei proiecte pentru regenerarea socio-economica a zonelor miniere, în valoare de peste 19 milioane de dolari, banii provenind dintr-un împrumut al Bancii Mondiale si din surse bugetare, a declarat directorul general ANDZM, Marcel Hoara.
“Cele trei programe lansate astazi fac parte dintr-un program mai larg, în valoare de 60 milioane dolari, în colaborare cu Banca Mondiala, si care vizeaza componenta socio-economica din cadrul programului de închidere a minelor”, a spus Marcel Hoara, citat de Rompres.
Cele trei programe se refera la cresterea capacitatii comunitatilor – 900.000 de dolari, schema de granturi mici – 3,2 milioane de dolari, care vor începe concomitent, si proiectul dedicat infrastructurii municipale din zonele miniere, în valoare de 15 milioane dolari, si care va fi demarat dupa cresterea capacitatii comunitatilor din zonele miniere de a utiliza acesti bani.
Cele trei programe se vor finaliza în noiembrie 2009. Programul de crestere a capacitatii comunitare va asigura asistenta tehnica si pregatirea comunitatilor pentru facilitarea procesului de mobilizare comunitara si
dialog social dintre actorii locali în vederea implicarii lor mai active în procesul de regenerare socio-economica si dezvoltare a localitatilor miniere.
Dupa finalizarea acestui program va începe proiectul destinat finantarii proiectelor destinate infrastructurii municipale. ANDZM va sprijini si mediul economic din regiunile miniere prin intermediul schemei de granturi mici, care este destinat majorarii capitalului social prin activitati economice si sociale.
Prin intermediul celor trei programe se estimeaza finantarea a circa 500 de proiecte, care sa ajute circa 400.000 de persoane, sprijinirea unor proiecte de infrastructura în 62 de localitati si asigurarea unui cadru pentru 386 de localitati.
“Acestea nu sunt singurele programe pentru zonele miniere, fiind deja demarate alte etape, pentru stimularea angajarii si instruirii, program care este estimat la 10 milioane dolari, managementul a 10 centre de afaceri, si acordarea unor granturi grupurilor comunitare eligibile dintr-un fond de 15 milioane dolari”, a spus Hoara.
Toate aceste programe fac parte din programul de închidere a minelor, refacerea mediului si regenerarea socio-economica a acestor zone, în valoare de 120 milioane dolari, cu fonduri de la Banca Mondiala, din care jumatate este destinat închiderii minelor, si care va fi administrat de Conversmin si Unitatea de Închidere a Minelor din Ministerul Economiei si Comertului.
Autoritatile au implementat deja un proiect pilot de atenuare a impactului social în zonele miniere, în valoare de circa 28 milioane de dolari, cu fonduri tot de la Banca Mondiala, prin intermediul caruia au fost acordate peste 4.000 de microcredite si au fost ajutati peste 11.00 de întreprinzatori. Acest proiect a început în 200, urmând sa fie finalizat pe 31 octombrie 2006.
Toate aceste programe vor acoperi circa 60 de zone miniere, din judetele : Alba (Abrud, Almasu Mare, Baia de Aries, Lupsa, Rosia Montana, Zlatna, Ocna Mures), Bacau (Slanic Moldova, Comanesti), Bihor (Dobresti, Popesti, Nucet), Bistrita Nasaud(Rodna), Cluj (Aghiresu, Iara), Caras Severin (Anina, Bozovici, Dognecea, Iablanita, Oravita, Otelu Rosu, Sasca Montana, Berzeasca, Moldova Noua), Covasna (Baraolt), Dâmbovita (Sotânga), Gorj (Albeni, Bâlteni, Catunele, Matasari, Motru, Rovinari, Slivilesti, Urdari,), Hunedoara (Baita, Brad, Certeju de Sus, Criscior, Ghelar, Teliuci Inferior, Aninoasa, Lupeni, Petrila, Paroseni, Uricani, Vulcan), Harghita (Balan), Maramures (Borsa, Baia Sprie, Baiut, Cavnic, Tautii Magheraus), Prahova (Filipestii de Padure), Salaj (Bobota, Chiesd, Sarmasag), Suceava (Brosteni, Iacobeni), Tulcea (Stejaru), Valcea (Aluni, Berbesti).
Conditii de creditare
Pâna în prezent, s-au acordat împrumuturi în valoare totala de 5,5 milioane USD, din care 13% au fost destinate finantarii unor afaceri deja existente si 87% pentru start-up.
Mecanismul de finantare are la baza caracteristicile microcreditarii individuale combinata cu creditarea de grup. Specialistii CDE coordoneaza activitatea de microcreditare, instruiesc beneficiarii si monitorizeaza microcreditele pe tot parcursul derularii acestora.
Pot fi beneficiari eligibili: producatorii agricoli care detin Certificat de Producator Agricol (CPA), persoanele fizice autorizate (PFA), asociatiile familiale (AF) sau societatile comerciale înregistrate ca SRL, SNC, SA etc.
În principiu, se poate credita orice activitate generatoare de venit, înregistrata conform legii. Finantatorii dau ca exemple achizitia de echipamente, utilaje, vehicule, unelte noi sau uzate, achizitiile de piese de schimb, materii prime, materiale. La fel, se mai pot acoperi cheltuieli pentru constituirea fondului de marfa, amenajarea de spatii comerciale, hale de productie, adaposturi pentru animale, spatii pentru depozitarea furajelor, cumpararea de animale sau furaje, înfiintarea, întretinerea si, recoltarea unor culturi etc.
Dobânda se va retine în momentul acordarii împrumutului, fara comisioane suplimentare, si se calculeaza în functie de durata creditului. Aceasta poate fi de:
– 3,8% pentru credite acordate pe o perioada de 3 luni
– 5,8% pentru o perioada de 6 luni
– 7,8% pentru 9 luni
– 9,5% pentru cele pe 12 luni.
Perioada de rambursare poate fi de maximum 3 ani, în functie de specificul activitatii finantate. De asemenea, graficul de rambursare va fi adaptat activitatii desfasurate, având rate flexibile propuse de client si aprobate de CDE.
Marimea maxima a creditului este echivalentul a 10.000 euro în functie de programul derulat în regiunea respectiva; si garantiile cerute sunt flexibile, în functie de marimea creditului solicitat si de activitatea propusa spre finantare. De regula, se pot prezenta garantii personale, gajuri, ipoteci etc.
Avantajul acestui tip de împrumut consta în reducerea semnificativa a timpului de asteptare si o flexibilitate sporita fata de creditele obtinute pe calea “clasica” a bancilor comerciale.
