Lipsa de transparenta a administratiei publice, absenta unor sentinte judecatoresti pentru cazuri de mare coruptie, necorelari legislative, asteptari prea mari din partea populatiei, capacitatea de autoaparare a institutiilor publice sunt doar cateva dintre obstacolele identificate in lupta impotriva coruptiei de catre participantii la un seminar organizat sambata de Societatea Academica Romana (SAR), Freedom House si Ministerul Justitiei. Dintre toti, cel mai optimist a fost presedintele Basescu care a incercat sa convinga audienta ca scaderea indicelui de coruptie in mediul de afaceri ne indreptateste sa luptam, cu mic, cu mare, impotriva etichetei nedrepte de tara corupta. Mai realisti, membrii societatii civile au prevenit ca lupta impotriva coruptiei trebuie sa inceapa sau sa continue prin pasi mici, adica prin prevenirea acestui fenomen, prin responsabilizarea institutiilor si functionarilor publici si prin ajustari legislative.
Presedintele Basescu a declarat atat sambata, la reuniunea organizata de societatea civila, cat si ieri, la aniversarea primului an de guvernare a Aliantei DA ca evolutia luptei anticoruptie a fost una pozitiva in acest an, asa cum arata si o serie de rapoarte internationale. Basescu a spus, citand un raport al BERD si al Bancii Mondiale, ca nivelul de coruptie din mediul de afaceri din Romania a scazut simtitor, de la 2,7% in 2002, la 0,7% in 2005. Ieri, presedintele a reluat aceleasi statistici favorabile si in fata liberalilor si democratilor carora le-a cerut sa respinga eticheta „Romania-tara corupta“. „Romania nu mai merita eticheta de tara corupta si asta este posibil in primul rand datorita actiunilor Guvernului. Sunt tari in UE care au parametri mai prosti, din punctul de vedere al coruptiei in mediul de afaceri. Trebuie sa incepem sa respingem cu totii eticheta: Romania-tara corupta“, a spus Basescu in discursul sau, ocazionat de implinirea unui an de guvernare a Aliantei DA. „Este clar ca perceptia populatiei nu este aceeasi cu realitatea evolutiilor pozitive“ a recunoscut Traian Basescu sambata, care a adaugat ca populatia continua sa astepte pedepsirea politicienilor corupti si afaceristilor care au fraudat. Evocand drept exemplu negativ guvernarea Emil Constantinescu, Basescu a prevenit ca el nu se va lasa infrant de grupuri de interese si ca va duce pana la capat lupta impotriva coruptiei. „Garantez ca am un moral de o robustete inimaginabila. Au mai mizat pe cedarea nervoasa si cand eram la Primaria Capitalei, multi cedeaza si acum, (…) va pot spune insa ca ramane o constanta a mandatului meu si ca, la sfarsitul mandatului, ei vor spune «Ne-a infrant!»“, a declarat presedintele. In ciuda acestor afirmatii razboinice, Basescu a mai adaugat ca nu este adeptul schimbarii oamenilor din sistem, doar pentru ca s-a schimbat puterea. Desi l-a criticat din nou pe Ilie Botos, procurorul general, seful statului a declarat ca nu il va schimba din functie, nici pe el, nici pe sefii serviciilor secrete. „Nu spun ca Ilie Botos este profilul perfect al procurorului general, dar cred ca sunt institutii care au nevoie de o minima continuitate“, a afirmat seful statului. Unele institutii ale statului, ONG-urile si presa si-au creat anticorpii pentru a lupta impotriva coruptiei, a concluzionat presedintele.
Nu de aceasi parere a fost ministrul Justitiei, Monica Macovei, care sustine ca, dimpotriva, institutiile insarcinate cu lupta impotriva coruptiei au dezvoltat o capacitate uimitoare de autoaparare fata de schimbare. „Sistemul juridic din Romania nu s-a autoreglat ci, dimpotriva, manifesta o tendinta de autoprotectie impotriva criticilor din afara. CSM nu isi face ordine in propria casa. Exista aceasta inclinatie de genul colegialitate sau sa ne aparam imaginea“, a declarat Monica Macovei. „Nu se poate merge inainte cu aceasta profesie inchisa, care tot timpul sa spuna nu ma criticati, nu va uitati inauntrul meu, eu sunt independenta“, a adaugat ministrul Justitiei.
Printre lacunele legislative care inca mai exista, Macovei a dat ca exemplu faptul ca unele documente emise de institutiile de control ale statului au statut de secret de serviciu si nu pot fi folosite de procurori ca probe intr-un proces. Procurorul-sef al Departamentului National Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, a aratat si el acelasi lucru. „Exista o adevarata manie a clasificarii in Romania“, a afirmat seful DNA. Acesta a adaugat ca un procuror care primeste informatii clasificate este legat de maini si de picioare pentru ca „nu poate folosi datele respective ca mijloace de proba, ci doar pentru informare“. Daniel Morar mai sustine ca notiunea de mare coruptie trebuie raportata la realitatile romanesti, intrucat cetateanul se gandeste doar la persoane cu mari functii politice si publice, cand de fapt si alte categorii se preteaza la acte de mare coruptie. Morar sustine chiar ca exista pericolul ca procurorii de la DNA sa interpreteze drept presiune cerintele opiniei publice care cere dosare de mari corupti. „Avem de rezolvat o dilema. Pe de o parte, toata lumea ne cere sa rezolvam cazuri de mare coruptie, iar pe de alta parte, trebuie sa ma asigur ca procurorul isi pastreaza independenta in solutionarea acestor dosare“, a declarat Daniel Morar.
Prezent si el la dezbatere, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sebastian Bodu, a anuntat ca „exista discutii“ cu privire la crearea unei entitati pentru controlul averilor, initiativa apartinand Ministerului Justitiei. El a aratat ca sunt avute in vedere mai multe variante, printre care infiintarea unei agentii separate – subordonata Parlamentului sau Guvernului -, infiintarea unei autoritati sau a unei directii in cadrul unei agentii existente. Reprezentantii societatii civile cred ca lupta impotriva marii coruptii nu trebuie lasata exclusiv pe umerii Justitiei. Presedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi, a declarat ca cea mai eficienta cale de a scapa de coruptie este prevenirea ei. „Nu vom reusi sa rezolvam problema coruptiei pe cale judiciara. Ceea ce cred ca este important este calea de control administrativa“, conidera Mungiu.
Aceasta a adaugat ca insasi aplicarea legii accesului la informatii publice serveste drept exemplu pentru modul defectuos de functionare a administratiei. „In Romania numai 4% din institutiile administrative ale statului au prezentat public rapoartele de activitate la finalul anului 2004, conform prevederilor Legii accesului la informatiile publice, pe cand in Bulgaria proportia este de 80%“, a aratat presedintele SAR.
Autor: Eliza Olteanu
