Bancile comerciale au cumulat profituri in primele trei trimestre ale lui 2005 cat in tot anul 2004, desi nivelul creditarii din sistemul nostru bancar a fost de mai putin de 30% din produsul intern brut (PIB).
Nivelul nostru de creditare este net inferior celorlalte tari europene. Daca in tarile care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 ponderea creditarii se situeaza intre 40% si 60% din nivelul PIB, in unele tari din Europa occidentala nivelul creditelor il depaseste pe cel al veniturilor, ponderea fiind de peste 100%.
Paradoxul profiturilor bancare maxime
“Noi suntem intr-un paradox”, declara consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. “Bancile ar fi in stare sa acopere un volum mult mai mare de credite, dar economia noastra nu asigura bonitatea necesara pentru participarea la aceasta creditare.” Lipsa de proiecte viabile sau de posibilitatea de a dovedi capacitatea de rambursare a creditelor duce la imposibilitatea bancilor de a acorda imprumuturi catre populatie si agenti economici, ceea ce obliga banca centrala sa atinga in prezent un nivel al sterilizarilor de 10.000 miliarde de euro, mai explica Adrian Vasilescu.
In acest context, bancile comerciale au reusit totusi sa inregistreze in primele noua luni ale acestui an un profit net de 1,7 miliarde de lei (470 milioane de euro), nivelul fiind echivalent cu cel inregistrat pe tot anul 2004, potrivit raportarilor catre Banca Nationala a Romaniei. Peste 60% din profitul net consemnat de sistemul bancar in perioada ianuarie-septembrie a fost realizat de Banca Comerciala Romana (650 milioane de lei) si BRD Groupe Societe Generale (448 milioane de lei), cele mai mari grupuri financiare din Romania. Creditele acordate de banci firmelor si populatiei au crescut in aceasta perioada cu 24%, in termeni reali, mai rapid decat in perioada similara din 2004, pe fondul unui avans de 54% a finantarilor pentru persoane fizice. Sursele atrase de la populatie au urcat spre 32 miliarde de lei (aproape 10 miliarde de euro), cu cinci miliarde de lei peste nivelul de la inceputul anului.
Eliminarea restrictiilor, din 2007
“Nivelul nostru de intermediere financiar-bancara este mult mai mic decat cel din tarile Uniunii Europene si acest lucru se datoreaza si faptului ca noi am plecat de la o baza mult mai joasa”, declara Radu Gratian Ghetea, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor. “Vom recupera decalajul intr-un timp mai lung, deoarece noi inca avem unele masuri de natura restrictiva cu privire la rezerva minim obligatorie (RMO) sau reducerea vitezei de crestere a creditarii in valuta”, mai declara domnia sa.
Radu Ghetea sublinia ca, o data cu aderarea din 2007, o serie intreaga de restrictii vor trebui eliminate, astfel incat bancile din Romania sa nu fie “franate” in raport cu bancile din restul Europei.
Vizavi de masura BNR de incetinire a ritmului de crestere a creditarii in valuta, presedintele ARB mentiona ca “ar fi bine ca factorii de raspundere sa analizeze in ce masura e afectata evolutia economica romaneasca de aceste masuri restrictive”, intrucat o mare parte a creditelor in valuta sunt folosite pentru achizitionarea de autoturisme sau bunuri de folosinta indelungata fabricate in Romania, respectiv care nu duc la o crestere a importurilor.
Oficialii BNR sustin insa ca limitarea creditarii in valuta a dorit sa duca la o scadere a riscului valutar.
Un raport prezentat de reprezentantul Fondului Monetar International in Romania, Graeme Justice, arata ca in timpul cresterii creditului de consum din anii ´90 din Ungaria si Polonia, cele doua tari au avut o crestere a economiilor si investitiilor, in vreme ce managementul macroeconomic a inregistrat probleme ulterior. In Romania, in schimb, cresterea creditarii pentru consum a dus de la bun inceput la o scadere semnificativa a economiilor. Raportul mai arata ca tarile care se confruntau deja cu un risc mare in momentul in care a inceput “boom”-ul creditarii au atins un risc si mai mare in perioada de varf a creditarii pentru consum.
Autor: Cristina Tivers