Mona Musca si Monica Macovei sint considerate ca fiind cei mai buni ministri din cabinetul Tariceanu. Potrivit unui sondaj CURS realizat saptamina trecuta, care evalueaza satisfactia romanilor fata de membrii guvernului, cele doua sint urmate de Mihai Razvan Ungureanu si Gheorghe Flutur. Sondajul ar putea fi folosit la viitoarea remaniere guvernamentala.

Cel mai bine clasati ministri sint Mona Musca si Monica Macovei. De prestatia ministrului Culturii sint multumiti 56% dintre cei chestionati, in timp ce numai 29% gasesc activitatea acesteia ca fiind nemultumitoare. Mona Musca este singurul ministru care intruneste peste 50% la capitolul apreciere si conduce si in topul notorietatii. Numai 15% declara ca nu au auzit de ea.

Pe locul doi se claseaza Monica Macovei. 39% dintre subiecti sint multumiti de modul in care a gestionat aceasta domeniul Justitiei. Tabara nemultumitilor contabilizeaza 35%, in timp ce 26% nu stiu cine este doamna in cauza. Cel de-al treilea clasat este ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, cu 37% aprecieri pozitive. Cu exceptia acestora trei, la toti ceilalti membri ai guvernului impresiile negative le depasesc pe cele pozitive.

Urmatoarele locuri sint ocupate de ministrul Agriculturii, liberalul Gheorghe Flutur (activitate multumitoare in proportie de 29%), vicepremierul Marko Bela (25%), la egalitate cu ministrul Economiei, Codrut Seres. Masurile financiare luate de ministrul Finantelor, Ionut Popescu, i-au satisfacut numai pe 24% dintre cei chestionati.

Sulfina si Cinteza, nume impopulare

Cele mai multe nemultumiri par sa se fi concentrat asupra ministrilor Mediului si Sanatatii. Sulfina Barbu, lasata de colegii sai sa suporte singura costurile dezastrului provocat de inundatii, este sanctionata de 42% dintre subiecti. Modul in care liberalul Mircea Cinteza a gestionat criza din Sanatate i-a nemultumit pe 49% dintre cei chestionati. Diferenta dintre cei nemultumiti si cei multumiti este foarte accentuata in cazul celor doi, Cinteza inregistrind un minus de 34%, iar Sulfina Barbu de 27%.

Citeste si:  Primul Colegiu de business din Romania

Seculici: vicepremier, dar anonim

Noua ministri sint niste necunoscuti pentru populatie, peste 50% dintre subiecti declarind ca nu au auzit de ei si de activitatea lor. In clasamentul ministrilor fara notorietate figureaza, in mod explicabil, demnitari a caror munca nu presupune contact cu publicul, cum ar fi ministrul Cristian David, despre care 76% nu au habar cu ce se ocupa in guvern sau Bogdan Olteanu – 72%.

Mai putin explicabila este prezenta in aceasta zona a clasamentului a vicepremierului PD Gheorghe Seculici, al carui nume ii face pe 66% dintre subiecti sa ridice din umeri. Alti doi ministri democrati, cel al Educatiei, Mircea Miclea (55%) si al Integrarii, Ene Dinga (76%) se gasesc, inexplicabil, in topul anonimilor.

Figuratie democrata la guvernare

Rezultatele sondajului CURS alimenteaza suspiciunile liberale conform carora PD lasa PNL sa-si asume costurile guvernarii. Ministrii PD sint prea putin vizibili. Primul care apare in acest clasament este Vasile Blaga, abia pe locul noua. Numai 23% sint multumiti de activitatea sa, iar 48% nu stiu cine este sau cu ce se ocupa. Aceasta face ca primele locuri ale clasamentului sa fie dominate de PNL, intrucit Monica Macovei, desi ocupa un minister care a revenit PD, nu este membru de partid.

Citeste si:  Tintele presedintelui

Toti ceilalti ministri PD se situeaza in clasament in zona celor despre care mai mult de 50% nu stiu ce sa spuna.

S-au intors sondajele de la popor

Dupa cum era de asteptat, data fiind criza din interiorul coalitiei de guvernamint, cercetarile sociologice indica o depreciere a Aliantei D.A. in ochii opiniei publice.

Dupa cum era de asteptat, data fiind criza din interiorul coalitiei de guvernamint, cercetarile sociologice indica o depreciere a Aliantei D.A. in ochii opiniei publice.

Atit un sondaj CURS (realizat in perioada 10-17 iulie), cit si unul IMAS (7-15 iulie) indica un trend descendent al actualei puteri, mai ales ca PNL-PD se pregatea, pina marti, de alegeri anticipate. CURS constata ca Alianta PNL-PD a pierdut, fata de luna iunie, 2%, ajungind la 48%. In schimb, PSD cistiga doua procente, ajungind la 30%. La fel si PRM, care a ajuns la 10%.

Cu exceptia UDMR, care urca de la 5% la 6%, partidele minuscule stationeaza, cel mai relevant fiind PC, cotat tot cu marja de eroare de 3%.

Paradoxul IMAS

Spre deosebire de sondajul CURS, cel efectuat de IMAS este si mai drastic in ceea ce priveste deprecierea Aliantei D.A. Fata de luna iunie, aceasta a pierdut 7 procente, ajungind la 47%. In schimb, PSD duduie. Pentru ca fata de luna iunie are 8 procente in plus, ajungind la 32%. Revirimentul PSD este cu atit mai ciudat cu cit increderea in presedintele partidului, Mircea Geoana, este in scadere de trei procente, ajungind la 38%, in timp ce Adrian Nastase cistiga 4 procente, ajungind iar la 30%.

Citeste si:  Inca un santier de exploatare aurifera in Apuseni

Inutil sa mai precizam ca in sondajul IMAS, Tariceanu pierde 8 procente de incredere fata de luna trecuta, ajungind la 34%, adica la jumatate din cit avea in ianuarie. Nici Basescu nu sta mai bine. Si el pierde 8 procente, situindu-se in acest moment la o cota de 50%.

La aceasta se adauga si opinia, sustinuta de 61% dintre respondenti, ca lucrurile merg in acest moment intr-o directie gresita.

Mai mult, numarul celor care cred ca actualul guvern conduce tara mai rau decit guvernul anterior creste de la 24%, la 37%.

Romanii nu par convinsi de teoria anticipatelor

Datele CURS sint recoltate in conditiile in care 43% dintre cei sondati au raspuns ca sint nehotariti sau ca nu ar vota. Mai mult, cercetarea arata ca doar 29% se pronunta pentru anticipate, in timp ce procentajul celor care considera ca e rau sa avem alegeri la toamna este de 59%, iar 12% nu stiu sau nu raspund la aceas-ta intrebare.

In plus, doar 6% considera ca toti romanii vor beneficia de anticipate, in timp ce 22% considera ca avantajul ar fi pentru Alianta PNL-PD, iar 4 pentru presedintele Basescu. 9% cred ca anticipatele ar fi in avantajul PSD, iar 14% sint de parere ca aceste alegeri ar fi spre bucuria politicienilor in general.