Berlinul, care a fost intotdeauna unul dintre cele mai performante state europene, trece printr-o perioada de turbulente. In special, exigenta regula a bugetului de aur este pusa sub semnul intrebarii.
Este Germania din nou “omul bolnav al Europei”? “Situatia este dramatic de proasta”, a recunoscut miercuri, 21 februarie, ministrul german al economiei, Robert Habeck, cand tara si-a redus previziunile de crestere pentru 2024 la 0,2%, de la 1,3% initial.
Aceasta este o lovitura majora pentru prima economie europeana, care a suferit deja o scadere de 0,3% a PIB-ului anul trecut. Iar previziunile nu sunt mai optimiste pentru anii urmatori, cu o crestere medie de 0,5% pe an pana in 2028.
“Adevarul este ca Germania sufera de probleme structurale care s-au acumulat de-a lungul mai multor ani”, a explicat Robert Habeck, care cere “reforme accelerate”. Intr-adevar, “in timpul erei Merkel, a existat o subinvestitie foarte importanta in tara din cauza regulii bugetului de aur”, explica economista Anne-Sophie Alsif.
Conform Constitutiei germane, deficitul structural al tarii nu poate depasi 0,35% din PIB. “Aceasta frana a datoriei le permite sa aiba finante publice robuste, dar au o marja de manevra redusa in ceea ce priveste investitiile”, explica economistul-sef al BDO, o firma de consultanta economica. Prin urmare, tara este in urma in ceea ce priveste investitiile in mai multe sectoare, in special in tranzitia digitala, ceea ce franeaza cresterea economica.
Incetinirea cererii
Mittelstand, reteaua de intreprinderi mijlocii orientate spre export, care reprezinta unul dintre punctele forte ale economiei germane, sufera, de asemenea, de dificultati economice. “Acestea au suportat din plin incetinirea cererii mondiale, in special din partea Chinei, precum si cresterea ratelor dobanzilor”, explica Anne-Sophie Alsif.
Cresterea costurilor cu energia a afectat puternic si industria germana, care activeaza in segmente energointensive, precum sectorul auto si cel chimic. Tarifele au crescut vertiginos in Germania, care este puternic dependenta de importurile de gaze rusesti de cand Angela Merkel a renuntat la energia nucleara.
La aceasta se adauga o lipsa paralizanta de forta de munca, pe fondul ratelor scazute de natalitate si al imbatranirii populatiei. Companiile germane considera, de asemenea, ca nu beneficiaza de la fel de multe subventii ca si concurentii lor, in special in SUA.
Avantajul nuclear
De cealalta parte a Rinului, Franta se descurca ceva mai bine. Desi Bruno Le Maire a anuntat o revizuire in scadere a previziunilor de crestere economica pentru 2024, aceasta ar trebui sa se situeze in continuare intre 0,6% si 1%, potrivit estimarilor economistilor. Cum se poate explica acest lucru? “In primul rand, Franta este dezindustrializata, ceea ce reprezinta o slabiciune, dar, in acest context, intrucat ne concentram mai mult pe cererea interna, acest lucru ne permite sa mentinem un minim de crestere”, explica economista Anne-Sophie Alsif.
La Berlin, sunt in curs de desfasurare dezbateri pentru a decide ce masuri trebuie luate pentru a iesi din criza economica. Ecologistul Robert Habeck cere ridicarea “franei datoriei”, in timp ce ministrul de finante, liberalul Christian Linder, considera ca ar trebui sa se acorde prioritate reducerii birocratiei, care franeaza investitiile intreprinderilor.
