Chiria si amenajarea unui restaurant bun pot ajunge la 300 de mii de euro
Consumatorul roman incepe sa invete sa primeasca servicii, aspect care depinde direct de cresterea economica si de puterea de cumparare individuala, de concurenta intre companii, de gradul de informare si educare a consumatorului, de sursele de finantare pe care acesta le are la dispozitie. Potrivit unui studiu realizat de Eurisko, aceasta crestere a veniturilor se reflecta, intre altele, in modalitatile alese pentru petrecerea timpului liber si schimbarea tabieturilor de luat masa. Clientul este uneori dezarmat de aglomeratia intalnita in mall-uri, in food-court, locul unde majoritatea brandurilor importante prezente pe piata restaurantelor, cafenelelor sau fast-food-urilor si-au plasat afacerile. In ceea ce priveste restul orasului, este suficient sa incerci sa iei masa de seara intr-un restaurant, fara rezervare. De cele mai multe ori, raspunsul va fi „Ne pare rau, dar nu mai sunt locuri”.
Cu o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele.
Pentru deschiderea unui restaurant, retailerii prefera – in functie de specific, amenajare, consumatori potentiali, bucatarie – zone centrale, ultracentrale sau semicentrale, dar situate nu neaparat pe bulevardele principale. Chiriile pe metru patrat ce pot fi platite de un restaurant variaza intre 15-30 euro/mp/luna, pret care poate fi obtinut pe o strada adiacenta, dar cu accesibilitate facila. „Restaurantele prefera spatiile de tip vila, cu arhitectura mai veche si suprafete intre 150-400 mp. Oferta de spatii comerciale pentru restaurante este si aici destul de redusa, intrucat apar dificultati determinate de atitudinea proprietarilor, care prefera sa inchirieze imobilul, la acelasi pret, unei firme pentru birouri, decat uneia cu activitate comerciala”, spune Florina Cojocari, senior broker in Departamentul de Retail al Eurisko.
Bucurestiul nu exceleaza la capitolul cafenele si tocmai de aceea cele existente se bucura de succes pe piata. Au fost identificate trei tipuri de dezvoltari: in spatii on-street, la parterul imobilelor de birouri, in mall-uri si in galerii comerciale. Pentru locatiile on-street, cel mai dificil este de gasit un spatiu cu vitrina larga si pe colt si obligatoriu cu parcare in fata. Zonele centrale si ultracentrale preferate de operatorii de cafenele sunt Dorobanti, Piata Amzei-Ateneu, Piata Romana, Centrul istoric, Piata Universitatii, Rosetti, Unirii, iar cladirile trebuie sa aiba arhitectura deosebita, veche, cu vitrina larga, pentru a permite vizibilitatea cat mai mare in interior.
„Problemele intampinate in gasirea unui spatiu potrivit pentru o cafenea sunt: faptul ca in aceste zone deja exista retaileri cu nume care au inchiriat si care nu vor renunta la spatii in curand ( zonele Piata Romana, Unirii, Dorobanti), chiriile uneori prohibitive pentru desfasurarea unei activitati eficiente – in Piata Romana, de exemplu, chiriile ating 130 euro/mp/luna + TVA, probleme juridice/de revendicare ce blocheaza uneori antamarea discutiilor pentru inchirierea unor spatii din zona Piata Amzei, Centrul istoric”, spune Florina Cojocari.
Cafenelele din cladirile de birouri imbina, de fapt, caracteristicile unui restaurant fast-food si ale unei cafenele, adresandu-se in principal celor care lucreaza in respectivul business center. Astfel, cafenelele se concentreaza in special pe partea de mic dejun si pranz. „Unul dintre avantajele principale ale unui astfel de spatiu il reprezinta faptul ca el poate fi inchiriat inca din faza de proiect si poate fi amenajat, din punctul de vedere al instalatiilor si ventilatiei necesare, exact pe specificul activitatii viitorului chirias. Succesul cafenelelor din centre comerciale depinde de succesul respectivului mall”, adauga Florina Cojocari.
“La Mama” – casa noua in Piata Alba-Iulia
Lantul de restaurante se va extinde anul acesta cu o noua unitate amplasata intr-o zona cu mare vad. Programat pentru deschidere luna viitoare, noul restaurant va beneficia de un spatiu de peste 800 mp, iar tranzactia a fost intermediata de Eurisko. „In total, suprafata amenajata pentru gazduirea clientilor va fi de 400 mp, urmand ca restul sa fie impartit intre bucatarie, vestiare, un loc special amenajat pentru depozitare si o cafenea, intrucat spatiul are trei niveluri (subsol, parter si mezanin). Investitia in acest «La Mama» urca spre 300.000 euro, cu tot cu amenajare si echipamente”, spune Catalin Mahu, proprietarul lantului.
Primul Clubber – in Floreasca
Compania United Vision a inchiriat de la Eurisko un spatiu de retail amplasat in incinta complexului comercial Floreasca, in partea central-nordica a Bucurestiului, iar dupa mai multe lucrari de amenajare, locul a fost transformat intr-un tip mai special de fast-food si cafenea, care a fost inaugurat primavara aceasta. Astfel pe piata bucuresteana de gen a aparut un nou segment, respectiv cel de „casual fast-food”, ce ofera, pe langa produse traditionale „fast”, si o varietate de sortimente de mancare gatita.
Anul viitor, galatenii vor merge la Fashion Café
Compania Eurisko asista negocierile pentru inchirierea de catre Fashion Café a unui spatiu de 136 mp pentru cafenea la parterul Euromall Galati, a carui constructie va debuta luna aceasta si va fi incheiata la sfarsitul anului viitor. Complexul va fi amplasat in centrul orasului si va avea o arie construita de 50.000 mp, pe 5 niveluri. Suprafata inchiriabila va totaliza 24.000 mp, iar repartitia spatiilor din Euromall-ul galatean va include un supermarket, 220 de magazine, o farmacie, restaurante si cafenele. Un etaj cu acces separat si deschis non-stop va fi destinat activitatilor de agrement, respectiv sapte sali de cinema, cu o capacitate de 1.100 de locuri, un cazinou electronic, bowling, food-court si o sala de billiard. Compania Union Investitii va investi la Galati 40 de milioane de euro in construirea acestui mall, al doilea din tara dupa cel aflat in curs de finalizare la Pitesti.
Autor: Mariana Belu
