Ioan Amarie, persoana agreata de PSD pentru a fi in fruntea institutiei create in urma cu trei ani, care a balansat si contrabalansat dosarele aflate in “vistieria proprie dupa cum batea vantul dinspre presedintele minerilor, Ion Iliescu, a gasit strategia prin care sa dispara inainte de a primi “cartonasul rosu” din partea ministrului Monica Macovei. Amarie a ales varianta inaintarii rapide catre CSM a cerererii de eliberare din functia de procuror general si de procuror incepand cu retroactiva data de 1 august a.c., ca “urmare a pensionarii” incepand cu aceeasi data. Acesta a fost “motivul”. Aceeasi strategie a fost adoptata si de adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan.

Miclescu, Draghici, Panaitescu si Chiciu, revocati
La trei ore dupa ce CSM a primit aceste cereri, a aparut la CSM si lista de propuneri de revocare din functie a conducerii PNA, a unor sefi de sectii PNA si a sefului Directiei de Investigare si Combatere a Crimei Organizate si Terorismului plus adjunctul acestuia din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ministerul Justitiei a anuntat, prin intermediul unui comunicat, ca Monica Macovei a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spre avizare, propunerile de revocare din functie a opt procurori, sase de la PNA si doi de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Astfel, de la PNA este propusa revocarea pentru procurorul general Ioan Amarie, procurorii generali adjuncti Adrian Horia Miclescu si Gheorghe Suhan, dar si procurorii generali sefi de sectie Ion Panaitescu (Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari), Vasile Draghici (Sectia de combatere a coruptiei) si Alexandru Florin Chiciu (Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie). In ceea ce-l priveste pe vestitutul procuror Alexandru Chiciu, si el a trimis CSM, mai demult, o cerere de schimbare din functia de procuror sef birou, pe motive medicale. Chiciu nu a stiut, insa, la cat de “stralucit” anchetator este (n.red. – a se reanaliza cazul Armagedon) ca o astfel de cerere nu trebuia sa ia drumul CSM, ci direct drumul Cotrocenilor, deoarece CSM doar avizeaza numiri si revocari din functie. In cazul lui, schimbarea trebuie sa fie semnata de cel ce numeste procurorii sefi la PNA, adica de Presedintele Romaniei. Acest aspect ne-a fost confirmat, ieri, si de presedintele CSM, Dan Lupascu.

Demisiile vor fi analizate inaintea revocarilor
Pe de alta parte, azi, la Consiliul Superior al Magistraturii, cererile si propunerile se vor “invarti” in roata deciziilor prin urmatoarea procedura legala: pe de o parte, cererile de eliberare din functie ale lui Amarie si Suhan vor fi luate in discutia plenului CSM. Propunerile de revocare din functie ale procurorilor aflati pe lista lui Macovei vor fi luate in discutie de catre Sectia de disciplina a procurorilor. Cine are intaietate? Tot presedintele CSM ne-a declarat, ieri, referindu-se la acest aspect: “Plenul are intaietate. Deci, propunerile de revocare din functie ale domnilor Amarie si Suhan isi pierd obiectul de vreme ce cererile acestora, de eliberare din functie, vor fi analizate in plen”. Asa ca, pasul la ofsaid al celor doi le prinde bine. Atitudinea celor doi este, insa, si tardiva si rusinoasa. Tardiva, pentru ca vizavi de rezultatele institutiei, ei ar fi trebuit sa demisioneze de multa vreme si, poate, talerele PNA se mai echilibrau. Rusinoasa, pentru ca stiau ca asa se va intampla si au preferat sa stea pana in ultima clipa, ca sa iasa linistiti la pensie fara sa aiba tinicheaua de coada.

Macovei a cerut revocarea lui Gheorghe Muscalu

Marile greseli vizate de catre ministrul Monica Macovei in privinta sefului Directiei de Investigare si Combatere a Crimei Organizate si Terorismului (DICCOT) tin de ancheta in cazul lui Ion Alexandru Tiriac si de ancheta in cazul lui Dinu Patriciu.

Citeste si:  Premierul declara razboi muncii la negru

Cazul Ion Tiriac
Referitor la prima dintre acestea, inspectia CSM solicitata de ministrul Justitiei a evidentiat aspecte negative pe procedura in anchetarea dosarului in care fiul omului de afaceri Ion Tiriac era acuzat de trafic de droguri pentru ca ulterior sa fie trimis in judecata, dupa ce dosarul a fost preluat de oamenii lui Muscalu, pentru detinere de droguri si punerea la dispozitie a locuintei in vederea consumului. De asemenea, s-a retinut si faptul ca unele documente din dosarul initial nu se mai aflau la dosarul de instanta, ci in alt dosar, disjuns din cauza. Anchetatorul DICCOT a fost Corina Gheorghisan.

Arestarea lui Patriciu

Si in cel de-al doilea caz, privitor la anchetarea de catre DICCOT a omului de afaceri Dinu Patriciu, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus o ancheta administrativa pentru a se stabili daca procurorii Adriana Cristescu, Georgiana Hosu si seful lor, Gheorghe Muscalu, au respectat procedura penala in timpul anchetei in care s-a cerut arestarea presedintelui CA al Rompetrol, respinsa de catre instanta. Inspectia CSM a urmarit sa afle de ce a fost nevoie, in cazul Patriciu, de 15-18 ore de ancheta pe zi si ce anume a justificat graba de a tine treaz un judecator pentru fortarea unei arestari nocturne. Inspectia CSM a fost finalizata, dar atunci cand s-a pus problema discutarii concluziilor, CSM a dat amanare, pentru ca procuroarele Cristescu si Hosu au solicitat sa fie audiate in vederea apararii reputatiei. Inspectia l-a vizat si pe procurorul sef Gheorghe Muscalu, cel care a respins plangerea avocatilor lui Patriciu impotriva numeroaselor incalcari de procedura a procuroarelor din subordinea sa.

Propunerea de revocare din functie a lui Gheorghe Muscalu era asteptata de multa vreme. Ministrul Macovei are in vedere, pentru aceasta functie, o persoana apropiata. Dupa cum se stie, Monica Macovei a fost procuror in Parchetul Inaltei Curti pana in 1994 cand, in urma unei anchete disciplinare dictate de fostul procuror general Nicolae Cochinescu si dupa ce i s-a reprosat ca avea 198 de dosare nelucrate, si-a dat demisia, acuzand un conflict la varf.

In ce priveste propunerea de revocare din functie a adjunctului DICCOT, Gratiana Isac, insasi faptul ca aceasta ar fi trebuit sa-l traga de maneca pe Muscalu daca gresea, se pare ca a facut ca ea sa se afle pe lista “neagra”. In fond, daca pica Muscalu, trebuie sa pice si cel care are girul de a-i tine locul.

Ascensiunea si declinul lui Amarie
Ioan Amarie a fost propus de fostul ministru Rodica Stanoiu si uns de fostul CSM in functia de procuror general al PNA, incepand cu data de 1 septembrie 2002. El detinea la acea data scaunul de procuror general al Parchetului Curtii de Apel Suceava. Dupa ce in repetate randuri, timp de doi ani si jumatate, presa din Romania a punctat, pas cu pas, greselile procurorilor PNA si a evidentiat pasii de tango – unul inainte, doi inapoi – pe anumite dosare cu incarcatura politica ale anchetatorilor lui Amarie, in luna februarie a acestui an, procurorul general al PNA a solicitat plecarea din CSM, unde fusese ales ca membru dupa un simulacru de alegeri interne. El a motivat atunci ca timpul nu ii permite sa duca la indeplinire in mod eficient atributiile presupuse de calitatea de sef al PNA si, respectiv, cea de membru in singurul organism care decide in privinta carierei magistratilor. In locul lui a venit cel ce obtinuse, la acelasi simulacru de alegeri, voturile de sub Amarie. Adica, Gheorghe Suhan. Mare lucru nu prea s-a intamplat, pentru ca atitudinea din CSM a lui Suhan nu a diferit de cea a lui Amarie, cei doi fiind pe aceeasi lungime de unda cel putin pentru ca sunt vechi prieteni “clonati” pe sistemul anchetelor moldovenesti.

Citeste si:  Acciza minima la tigari, pana la 90%

Alegeri potrivnice
Alegerile nu le-au fost, insa, de bun augur. Si nici bilantul sau raportul pe tara. Dupa venirea la Putere a lui Traian Basescu, seful PNA a scos din ultimul bilant al institutiei, sustinut si in fata invitatului Presedinte al Romaniei, dosarul “Flota”. Gest catalogat drept lipsa de verticalitate, de “schimbare la fata”. Actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei, oarecum pusa la punct cu semnalele din presa referitoare la dezastruoasa activitate a PNA, a inceput criticile. Macovei a sugerat faptul ca esecurile pe care aceasta institutie le-ar fi inregistrat in lupta anti-coruptie ar trebui sa-l determine pe Amarie sa demisioneze. De partea cealalta, insa, Amarie si colegii adjuncti s-au facut ca n-aud ecoul acestor indemnuri. Macovei a invocat, apoi, concluziile auditului realizat de Freedom House (FH) privind Strategia anticoruptie 2001-2004, care recomanda reorganizarea PNA pentru a fi integrat mai bine in lupta anticoruptie si pentru a-i imbunatati eficienta. “PNA trebuie sa devina mai responsabil si mai eficient”, sublinia acest raport caruia chiar conducerea PNA, sifonata, i-a adus critici tip “bumerang” in fata membrilor CSM. Macovei a replicat dur, afirmand ca Amarie este vinovat de esecul institutiei si ca acesta prefera “sa se ascunda in spatele fustei CSM” in loc sa iasa in public si sa raspunda acuzatiilor din raportul Freedom House, pentru ca el a condus si conduce aceasta institutie. Dar, o propunere concreta din partea ministrului nu a venit. In iunie, ministrul Monica Macovei recunostea ca are “nume” pentru inlocuirea conducerii PNA. Ulterior, Ministerul Justitiei preciza ca o decizie definitiva privind sefia PNA va fi luata dupa ce noile legi privind reforma justitiei vor intra in vigoare, nefiind primita vreo propunere ori initiata nici o discutie privind posibili candidati.

Propunerea a sosit, iata, dupa intrarea in vigoare a prevederilor legislative incluse in legile privind reforma justitiei, procurorii generali sau adjuncti ai Parchetului National Anticoruptie si ai Parchetului General pot fi revocati din functie de presedintele tarii, la propunerea – argumentata in detaliu – a ministrului Justitiei si cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Astazi, ministrul Justitiei nu are nume pentru inlocuitori. Cel putin pana cand revocarile nu vor fi semnate de catre presedintele Basescu.

Marile erori ale PNA
Anchetatorii PNA au dat ieri publicitatii bilantul pe primele sase luni ale acestui an. Pompos, documentul anunta ca procurorii anticoruptie au solutionat 874 de dosare, cu 6% mai multe fata de numarul celor solutionate in perioada similara din 2004, ca numarul dosarelor nesolutionate a scazut de la 814 la 631 ca si numarul cauzelor mai vechi de trei luni de la sesizare.

Numarul persoanelor aflate in arest a crescut de la trei, in semestrul I 2004, la 18 in semestrul I 2005, iar numarul celor trimisi in judecata pentru prejudicii de aproximativ 3.000 de miliarde de lei a crescut de trei ori.

Un singur “peste” mare, Pavalache
Dar, bilantul acesta nu a evidentiat “pestii mari”, asteptati de trei ani de opinia publica. Nici macar unul dintre acestia nu a iesit din apele tulburi ale anchetelor PNA. Cazul de “exceptie”, pus pe firmament mai tot timpul, a fost cel al consilierului Fanel Pavalache. Flagrantul acestui caz ramane sub semnul marilor intrebari de vreme ce exista casete disparute de la dosar si alte cateva “bube” ce tin de desfasurarea atipica, pe biletele, a asa-numitei negocieri de mita intre Pavalache si denuntatorul fost presedinte al BIR in casa Gemei Bobarnea. Cazul i-a apartinut procurorului adjunct al PNA Adrian Miclescu. Acelasi Miclescu a coordonat ancheta deja celebra in cazul ex-directorului de la Drumuri si Poduri Craiova, despre care ZIUA a facut ample dezvaluiri in care a demonstrat modul absolut hilar in care PNA s-a prins singur in flagrant.

Citeste si:  Romania are nevoie de o strategie de investitii cuprinzatoare si realista

Judecatoare arestate si achitate
La fel de atipica, nelegala si abuziva a fost desfasurarea de forte si ancheta propriu-zisa in cazul judecatoarei de la Targu Mures, Andreea Ciuca. Pana acum, cazul s-a finalizat cu o rasunatoare achitare.

Tot cu achitare si cu motivatia instantei ca fapta nu exista, s-a soldat si cazul judecatoarei din Oradea, Elena Pop-Blaga. Aproape trei ani de zile, judecatoarea a trait, pe rand, calvarul arestarii preventive, apoi a anchetei propriu-zise, a drumurilor in fata instantei, timp in care nu a mai avut reputatie, somn, cariera si salariu, fiind suspendata din functia de judecator. Prin decizia de achitare data de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a demonstrat ca in cazul Pop-Blaga, oamenii lui Amarie din teritoriu, procurorii Ioan Moldovan si Dan Chirculescu, au actionat cu rea-credinta, lipsa de profesionalism si un exces de zel care scarbeste pe orice om de bun simt. De altfel, procurorul Ioan Moldovan a fost de multe ori cap de afis al scandaloaselor anchete initiate la Oradea, dar Ioan Amarie a continuat sa-l pastreze in functie. Unde sta, bine mersi, si acum.

Draghici si “Flota”

Procurorul sef Vasile Draghici poate ramane in istoria PNA cu dosarul “Flota”, unde a anchetat peste 100 de persoane si trei ex-ministri. Nici unul din PSD, altfel se ardea. Asa se face ca, actualmente, inculpatul cel mai de marca al dosarului a devenit dupa alegeri insusi presedintele Romaniei. Care i-a intins mana, impaciuitor cel putin in aparenta, la bilantul PNA sustinut fara presa la sediul PNA de catre Ioan Amarie la inceputul acestui an. Fara doar si poate, dosarul “Flota” ramane “perla” activitatii PNA de la inceputuri pana in prezent.

Chiciu “Armaghedon”
Despre Alexandru Chiciu nici nu are sens sa mai amintim prea multe. Dupa esecul rasunator al unei anchete dinainte facute, arhicunoscuta sub denumirea de “Armaghedon”, dupa controversata ancheta in cazul procurorului Alexandru Lele de la Oradea soldata cu moartea colegului procuror Cristian Panait, Chiciu a vrut sa exceleze la PNA. N-a fost sa fie. A matrasit dosarul “Mafia brasoveana” – alt caz dezvaluit de ZIUA – in care erau prinsi in plasa coruptiei si PSD-isti locali, facand in asa fel, si el si sefii lui, incat procurorul care se ocupa de caz Doru Stoica, sa-si ceara transferul inapoi la Parchetul Inaltei Curti. Tot el a fost cel care a ticluit catre ZIUA doua comunicate belicoase, in urma caruia PNA s-a ales cu un proces cu ZIUA si cu o condamnare prin care institutia lui Amarie este obligata sa spuna cine a fost persoana care a redactat aceste comunicate.

Reducand la concret activitatea PNA pana in prezent, in acesti trei ani au fost condamnate 520 de persoane. Numai ca numele acestora au fost prea mici pentru o “lupta anticoruptie” asa de mare. Si mult prea costisitoare, daca mai punem si faptul ca anchetatorii acestei institutii au beneficiat mereu de un spor de 40 la suta. Pentru ineficienta ar fi primit mai mult.