Introducerea noii contribuţii de solidaritate în sectorul energetic ar trebui reanalizată în contextul regimului fiscal actual aplicabil acestei industrii, astfel încât măsura să nu aibă consecinţe negative pe termen lung prin restricţionarea dezvoltării acestui sector în România, care de altfel aduce o contribuţie semnificativă la bugetul de stat, şi implicit la economia ţării, consideră consultanţii PwC.

Într-un material semnat de Andreea Mitiriţă, Partener, şi Cristina Fuioagă, Director, se arată că atât în România, cât şi în alte state din Europa există redevenţe, impozite, taxe sau contribuţii suplimentare aplicate industriei petrolului şi gazelor naturale coroborate cu regulile generale de impozitare specifice fiecărui stat.

“România are deja implementat de mulţi ani un sistem de impozitare specifică pentru sectorul de petrol şi gaze (ex. impozite suplimentare, redevenţe petroliere), care face ca profiturile din acest sector sa fie supuse unei cote efective de impozitare mai mare decât cota standard de impozit pe profit de 16%. Prin urmare, mediul fiscal aplicabil societăţilor din România care operează în industria petrolului şi gazelor naturale se constituie din: sistemul general de impozitare, precum impozitul pe profit, impozit pe venit, TVA, accize, vamă, impozite şi taxe locale şi sistemul de impozitare specific sectorului (adică petrol şi gaze naturale), precum: redevenţele petroliere datorate pentru producţia de ţiţei şi gaze naturale; impozitele pe veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale onshore, offshore şi onshore de adâncime; impozitul suplimentar aplicabil producţiei de ţiţei; contribuţiile datorate pentru producţia de energie electrică în centralele deţinute de titularii de acorduri petroliere; contribuţiile datorate de titularii de acorduri petroliere pentru activitatea de trading gaze naturale şi energie electrică; alte contribuţii specifice aferente sectorului”, se arată în documentul citat.

Consultanţii amintesc că, în România, măsurile de intervenţie au debutat cu Ordonanţa de Urgenţă (OUG) nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021 – 2022, legea de aprobare a acesteia, OUG nr. 27/2022, OUG nr. 106/2022, OUG nr. 119/2022. De asemenea, pe 13 decembrie 2022, Legea nr. 357/2022 pentru aprobarea prevederilor OUG nr. 27/2022, modificată ulterior de OUG nr. 119/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Această lege a venit cu diverse modificări în ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la energie pentru consumatorii finali, implementarea unui mecanism de reţinere a Contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică în cazul producătorilor de energie care încheie contracte de hedging, efectuarea unor modificări/clarificări la termenii utilizaţi în formula de calcul a contribuţiei.