Asa cum era de asteptat, consultarile de la Cotroceni s-au transformat intr-un dialog al surzilor.
Liderii partidelor parlamentare au venit cu agende proprii, si-a spus nemultumirile si au plecat. Declaratiile de final nu au facut altceva decat sa arate ca formatiunile politice nu sunt incantate sa poarte un dialog deschis, iar disensiunile se mentin atat intre opozitie si putere, cat si in interiorul coalitiei aflate la guvernare. Temele propuse spre dezbatere de presedintele Traian Basescu au vizat in principal strategia de securitate nationala, reforma constitutionala, proiectul legii statutului minoritatilor nationale. Toti au promis ca vor veni si luna viitoare la Cotroceni.
PNL, pus la colt
Concluziile sedintei de la Cotroceni nu au facut altceva decat sa confirme tensiunile existente intre PNL si PD. Liberalii au cerut dezbatere publica pe proiectul de lege privind siguranta nationala, in timp ce democratii s-au declarat de acord cu procedura propusa de Traian Basescu. In final, PNL a pierdut. S-a convenit ca proiectul sa fie trimis la Parlament, unde comisiile de specialitate sa formuleze amendamente. Ulterior, legea va fi retrimisa la CSAT si, cu avizul acestei institutii, proiectul sa fie supus dezbaterii publice.
In privinta modificarii Constitutiei, a fost aleasa tot varianta democratilor. “Revizuirea Legii fundamentale nu este o prioritate”, a declarat Emil Boc, adaugand ca, eventual, va fi formata o comisie paritara care sa convina asupra eventualelor modificari. Cat despre statutul minoritatilor, in timp ce Boc a aratat clar ca pozitia PD ramane neschimbata, Tariceanu a spus ca liberalii sunt de acord cu statutul in varianta aprobata de Guvern. Cu alte cuvinte, PNL sustine varianta UDMR.
“Nu putem sa avem puncte de vedere in unanimitate cu toate partidele, pe unele chestiuni”, a declarat Tariceanu, la sfarsitul intalnirii.
PSD, mesaj populist
Mesajul lansat de liderul PSD a fost unul cu evidente accente populiste. “Am discutat probleme importante, dar nimic din ceea ce il intereseaza pe cetatean”, a spus Mircea Geoana, la finalul convorbirilor. In opinia sa, problemele abordate au fost unele artificiale, care nu fac altceva decat sa mascheze disensiunile din actuala guvernare. “Guvernul este un actor de mana a doua, iar prin aceste intalniri, Basescu vrea sa mute agenda politica la Cotroceni”, sustine Geoana.
In opinia liderului PSD, toata discutia privind strategia de securitate nationala este o incercare de a masca tensiunile dintre premier si presedinte, in interiorul CSAT. Si modificarea Constitutiei este pentru Geoana “o problema falsa”, intrucat nu este necesara o asemenea revizuire inainte de 2009, cand trebuie sa ne punem de acord cu legislatia europeana. In ceea ce priveste statutul minoritatilor nationale, liderul PSD considera ca aceasta lege ar trebui pusa “la frigider” pana dupa integrare. Guvernul si UDMR au dezinformat Parlamentul, spunand ca aceasta lege este o prioritate europeana, ceea ce nu este adevarat, a spus Geoana.
Vadim, nemultumit de toate punctele din agenda
Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a declarat ca nu este de acord cu modificarea Constitutiei, intrucat “nu trebuie eviscerata din trei in trei ani”. In plus, el nu sustine nici parlamentul unicameral si nici votul uninominal. Cat priveste statutul minoritatilor, pozitia lui Vadim este arhicunoscuta. “Am tipat la Marko si la Verestoy ca la doi instigatori”, a spus liderul PRM. El ii acuza pe liderii UDMR ca se afla in spatele solicitarii facute de CNS, privind autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc.
Marko, enervat de Vadim
Principala problema a UDMR a fost cea legata de statutul minoritatilor. Iar in momentul in care aceasta discutie a fost purtata de fata cu PRM, evident ca declaratiile au fost unele nervoase. “Nu am avut nici un moment iluzia ca ne vom intelege asupra statutului in acest cadru, mai ales cand este prezent si un partid ultra-nationalist, ca PRM”, a spus Marko Bela. El a adaugat ca amenintarile facute de Vadim sunt “periculoase si instigatoare la ura nationala”. In opinia liderului Uniunii, autonomia minoritara se incadreaza in procesul de descentralizare, iar autonomia teritoriala se poate obtine prin dialog si cu instrumente politice.
Autor: Georgeta Filip