Dezvaluirile publicate ieri in “Cotidianul”, despre ordonanta prin care guvernul Tariceanu permite firmelor sa ocoleasca investitiile pentru mediu, au atras atentia oficialilor europeni. Ei vor cere explicatii pentru incalcarea angajamentelor de la capitolul Mediu.
Actul normativ emis de guvern, prin care patronii fabricilor cumparate de la stat nu mai sint obligati sa faca investitii de mediu, a stirnit reactii in rindul oficialilor europeni. Onno Simons, adjunct al sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania, nu a ramas indiferent. „Se vor analiza toate aspectele mentionate in aceasta ordonanta”, spune Onno Simons.
Ordonanta afecteaza mediul concurential
Pe linga faptul ca ordonanta guvernului poate crea probleme in ceea ce priveste aderarea la UE, la capitolul de mediu, si capitolul de concurenta poate fi afectat. „Aceasta ordonanta este vazuta de Uniunea Europeana ca un ajutor de stat pentru firmele care au fost privatizate. Adica este in detrimentul firmelor private, deoarece este neconcurential”, spune Dragos Negrescu, consilier in cadrul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. In plus, acesta spune ca de vina este statul, deoarece orice contract de privatizare care prevede altceva decit licitatia in sine pentru cumparare inseamna ca incalca principiile concurentei. „Daca am trai intr-o tara normala, vinzarea unei firme de stat s-ar face pe principiul cine prezinta un program de investitii de mediu mai bun si nu pe pretul de cumparare”, spune Dragos Negrescu.
Sulfina baga capul in pamint
Unul dintre membrii Cabinetului Tariceanu direct implicat, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a refuzat sa faca vreun comentariu in legatura cu ordonanta de urgenta data de guvern, desi actul poate afecta integrarea in ceea ce priveste capitolul de mediu. Pe actul normativ si-a pus semnatura si ministrul Integrarii, Ene Dinga, care admite ca se ofera sansa companiilor sa sara peste capitolul de mediu, dar spune ca a semnat ordonanta cu o nota de observatie, referitoare la aspectele care tin de Capitolul concurenta.
Siderurgistii, obligati la investitii de 138 de milioane $
Investitiile in protectia mediului, asumate prin contractele de privatizare, nu sint deloc mici. Spre exemplu, Ispat trebuie sa investeasca la Sidex 76 de milioane de dolari, in zece ani de la privatizare. Indienii mai au de investit sume de ordinul milioanelor de dolari si la celelalte trei societati siderurgice pe care le mai au, Tepro Iasi, Petrotub si Siderurgica. Industria Sirmei, combinat privatizat acum doi ani, cu investitori rusi, trebuie sa aloce in acelasi scop 3,5 milioane de dolari, suma aproape egala cu ce au de investit aceiasi rusi in Combinatul Siderurgic Resita. In ansamblu, in tot sectorul siderurgic trebuie investite 138 de milioane de dolari, pina in 2008.