Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) considera ca partidele politice si Guvernul nu sustin concret proiecte ce ar putea fi realizate utilizand transparent parteneriatul public-privat. Mai mult decat atat, reprezentantii asociatiei sustin ca „exista retineri la nivelul Guvernului fata de aceasta forma moderna si eficienta economic de realizarea unor proiecte care pot atrage fonduri private”. Presedintele AOAR, Florin Pogonaru (foto), a declarat ca publicitatea negativa facuta grupurilor de interese, fara o diferentiere esentiala intre „interese legitime” si cele nelegitime, obliga autoritatile la o atitudine mult prea rezervata. In ceea ce priveste partidele politice, AOAR considera ca, desi sustin promovarea parteneriatelor public-privat, acestea nu au propuneri concrete.

Reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania si-au aratat nemultumirea si fata de lucrarile de infrastructura, criticand abandonarea unor lucrari sau intarzierea altora, cum ar fi Autostrada Brasov-Oradea.

Vicepresedintele Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania, Romeo Medan, a solicitat autoritatilor romane sa se implice in suplimentarea numarului de autostrazi. „Prioritatile in infrastructura sunt intretinerea retelei existente, care, potrivit unui studiu al Bancii Mondiale ar costa aproximativ 18 miliarde euro si finalizarea reabilitarii drumurilor si podurilor. Guvernul trebuie, de asemenea, sa intocmeasca un program de autostrazi pe termen lung, care sa inceapa cu realizarea de semiautostrazi si nu cu autostrazi”.

Citeste si:  Vara aceasta la Bursa sint la moda actiunile SIF-urilor

In alta ordine de idei, reprezentantii AOAR si-au exprimat pozitia fata de schimbarea Codului Fiscal. Acestia apreciaza ca noul Cod Fiscal ar trebui sa ramana neschimabat in urmatorii trei ani. Proiectul propune doua masuri care îi avantajeaza – reducerea contributiilor pentru asigurarile sociale si mentinerea cotei de 16% pentru impozitarea profitului.

Oamenii de afaceri critica însa libertatea data primarilor de a creste taxele locale, decât în cazul în care folosesc banii pentru dezvoltarea comunitatii pe care o conduc. În ceea ce priveste impozitarea microîntreprinderilor, oamenii de afaceri cred ca România ar trebui sa urmeze modelul ungar.

În tara vecina, întreprinzatorii care câstiga anual sub 100.000 de euro platesc o cota mica de impozit, iar cei care câstiga peste acest nivel sunt impozitati cu cota unica.

„Ne lipseste viziunea pe trei ani, strategia pentru a ne da seama daca aceasta politica fiscala va fi sustenabila pentru anii urmatori, când va trebui sa cotizam la bugetul UE, când ne vor trebui bani pentru infrastructura. Nu vrem ca în 2007 sa avem un regim fiscal despre care sa descoperim ca a acumulat tot felul de tensiuni care sa explodeze în 2008.”

Citeste si:  Firme straine, in locul IMM romanesti

Autor: Luminita Capra