Parcarile din fata sediilor unor instante si parchete, ticsite de masini straine, nu mai constituie de mult un tablou care sa-i umple de mirare pe muritorii de rand, ce pasesc pe trotuar. De la „mertane“, la BMW-uri, Audi sau alte marci germane, ori din cele japoneze sau americane, a devenit ceva cotidian ca inaltii magistrati sa aiba in proprietate asemenea limuzine, in pofida salariilor oarecum modeste, de bugetari. De curand, Departamentul National Anticoruptie (DNA) a finalizat un spectaculos dosar de dare, luare de mita si trafic de influenta, in care inculpati sunt judecatorul Vasile Bacu, de la Sectia a VIII-a Litigii de munca a Tribunalului Bucuresti, avocatul Cornelia Tanasache, din Baroul Bucuresti si omul de afaceri Remus Mugurel Mina, asociat unic si administrator al SC General Services Company 97 SRL din Bucuresti. Societate de la care judecatorul Bacu, deloc intamplator, a dobandit un superb autoturism diesel Nissan Primera.
Prin Rechizitoriul nr. 265/P/ din 28 octombrie 2005 (facsimil), emis de procurorul Lucian Papici, cele trei personaje enumerate mai sus au fost trimise in judecata pentru infractiuni de coruptie, cauza fiind in prezent pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Cazul pe care il prezentam in cele ce urmeaza explica, pe intelesul oricarui justitiabil, cum ajung unii magistrati sa intre peste noapte in posesia unor asemenea limuzine pe care nu si le-ar permite din salariile de bugetari. Totul a inceput de la o banala autorizatie de contructie data de Primaria Capitalei, la 11.02.2003. Beneficiara: societatea comerciale, „Queen Investments Inc“ din Bucuresti (detinatoare a Casino-ului Casa Vernescu, din Calea Victoriei nr. 133 care a fost dobandit prin asociere in participatiune cu Uniunea Scriitorilor din Romania). Autorizatia a fost emisa in scopul extinderii unei constructii. Lucrarile de extindere, efectuate in mod defectuos, au produs trepidatii ce au afectat insa imobilul din vecinatate, proprietate a numitei Daniela Mina (fosta sotie a inculpatului Remus Mugurel Mina, patronul SC General Services Company 97 SRL). Acesta a fost motivul pentru care Daniela Mina a apelat la fostul ei sot pentru a o angaja pe avocata Cornelia Tanasache, zisa „Cora“, din Baroul Bucuresti, in vederea obtinerii pe cale judecatoreasca a unor despagubiri materiale, care sa permita repararea imobilului afectat. Prima actiune civila, care a vizat anularea autorizatiei de constructie si solicitarea de despagubiri de circa 150.000 euro a fost solutionata prin respingere, pe motiv de inadmisibilitate, de catre Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a Litigii de munca (sentinta nr. 4124/ 05.11.2003, judecator Bianca Scrob). Sentinta nici nu a mai fost atacata cu recurs.

Decontarea spagii

A urmat o a doua actiune, cu acelasi obiect – anularea autorizatiei si obligarea la daune materiale de 150.000 euro. In sedinta din 17.12.2003, Tribunalul Bucuresti a suspendat lucrarile de constructie, pana la solutionarea definitiva a litigiului. Aceasta cauza a nimerit pe mainile judecatorului Vasile Bacu, de la Sectia a VIII-a a TB, care, ulterior, prin sentinta civila nr. 2156 din 26.05.2004 a admis cererea lui Mina, a anulat autorizatia de constructie si a obligat parata „Queen Investments“ la plata unor daune, cu titlu de despagubiri, in suma de 162.200 euro (mai mult decat s-au cerut de reclamanta!) Plusul de 12.200 euro, peste cei 150.000 de euro ceruti, avea sa fie considerat de anchetatorii DNA drept „contravaloarea“ autoturismului Nissan primit de Bacu de la Remus Mina, suma fiind foarte aproape de valoarea declarata a autoturismului – 13.863 euro. Adica, un fel de „decontare a spagii“. Demn de retinut este ca, in motivarea sentintei, judecatorul Bacu a ignorat necesitatea administrarii probei cu expertiza tehnica si a stabilit valoarea daunelor, in mod nepermis, prin calcularea unei medii aritmetice intre trei oferte de la trei firme de constructii, care au estimat cam cat ar cere ele daca s-ar ajunge ca Daniela Mina sa le angajeze pentru efectuarea lucrarilor de consolidare. Inca dinaintea procesului, ca un facut, Remus Mina si judecatorul Vasile Bacu s-au imprietenit, intre cei doi cimentandu-se si o stransa legatura de „afaceri“. Astfel, judecatorul Bacu, vizitand sediul firmei „General Services 97“, prin primavara lui 2003, a pus ochii pe un autoturism Nissan Primera, in valoare de 13.863 euro. Atat a indragit judecatorul aceasta masina, incat a pretins in fata procurorilor DNA ca a vrut sa o testeze mai inainte de a o cumpara, vreme de mai multe saptamani. Si cum Remus Mina i-ar fi raspuns ca nu o poate instraina fara acte si ca ar trebui sa lase drept garantie contravaloarea ei, judecatorul Bacu a acceptat sa lase in seiful societatii suma de 533 milioane lei vechi (echivalentul a 15.270 euro), dupa ce s-a imprumutat de bani pe la toate neamurile si a scos de la ciorap si suma de 6.000 de dolari. Evident ca pentru orice om cu o gandire sanatoasa, o asemenea aparare e de rasul curcilor. Aceasta deoarece nu s-a vazut pana acum sa lase cineva o garantie considerabil mai mare decat pretul bunului luat in custodie. In cel mai rau caz lasa, in cazul nostru, contravaloarea Nissan-ului. Si apoi cine lasa masina pe mainile cuiva cu saptamanile? Cert este ca Vasile Bacu s-a plimbat ani buni cu masina, care, desi figura in acte ca proprietate a „General Services 97“, a fost inmatriculata cu nr. B 18 VBA (18 fiind ziua de nastere a judecatorului, V si B, initialele numelui sau, iar A initiala prenumelui fiului sau Andrei). Asa se face ca magistratul s-a plimbat pe toata durata procesului cu acest vehicul, fara sa aiba simtirea de a se abtine din dosar, fiind evidenta incompatibilitatea sa.

Citeste si:  Tinerii sub 35 de ani, activi sau someri, obligati sa adere la fondul privat de pensii

In legatura cu acest aspect, Vasile Bacu a oferit reporterilor „Averea“ o explicatie halucinanta, si anume ca nu a inteles sa se abtina, intrucat daca ar fi facut o atare cerere si ar fi inaintat-o presedintelui de instanta, „gestul ar fi fost inutil“. Intrucat – opineaza judecatorul – cererea ar fi fost din start respinsa, pe motiv ca legaturile de genul celor avute de el cu Mina nu ar constitui motiv de abtinere sau recuzare potrivit Codului de procedura civila. Revenind la filmul mitei retinute de DNA, dupa ce s-a achitat „stralucit“ de „sarcinile profesionale“, judecatorul Bacu (aflat sub puterea unui mandat de interceptare emis de Curtea de Apel) a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Remus Mina (cu care a avut si dese intalniri, unele chiar la sediul firmei unde s-a retinut ca a bagat in portbagaj mai multe plase). La randul lui, Mina a avut dese convorbiri cu avocata Cornelia Tanasache (convorbiri pline de rasete de satisfactie si subintelesuri). Revenind la Bacu, acesta a mai beneficiat si de alte autoturisme „de firma“ puse la dispozitie pentru cumparaturi sau alte ocazii de catre Remus Mina. Cu prilejul unei urmariri in teren, s-a constatat ca in data de 03.11.2004, magistratul a lasat Nissan-ul la firma lui Mina si a preluat un VW Passat gri metalizat, cu numar provizoriu B 074107, pe care l-a folosit ulterior vreme de mai multe zile. La orele 12.40 ale respectivei zile, un echipaj al politiei rutiere, aflat intr-un VW Vento cu nr. B 14 ZVF, dotat cu radar, l-a oprit pe judecator pe Calea Plevnei. Bacu a fluturat legitimatia de judecator, iar politistii l-au lasat imediat sa plece, „fara a lua nici o masura“.

Citeste si:  Accesul la finantare, problema-cheie a IMM-urilor

„Queen Investmens“ a declarat recurs impotriva sentintei lui Bacu, recurs care s-a judecat la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ.

Judecata prin telefon

Noul complet – format din judecatorii Iuliana Pusoiu, Carmen Magdalena Frumuselu si Doina Duican – au admis partial contestatia, iar prin decizia civila nr. 920/ 25.11.2004, a modificat sentinta lui Bacu si a redus daunele de la 162.200 euro, la „numai“ 101.768 euro. Interesant este ca si de aceasta data, un judecator al completului – Carmen Magdalena Frumuselu – a purtat dese discutii telefonice cu avocata lui Mina – Cornelia Tanasache, discutiile telefonice dintre cele doua (care au abundat in subintelesuri), fiind mai mult decat cordiale, judecatoarea si avocata fiind in fapt vechi prietene. Avocatul si judecatorul s-au si intalnit in locuri anume stabilite, intalniri dupa care Cornelia Tanasache „i-a dat asigurari lui Remus Mugurel Mina ca va avea castig de cauza“. Dupa verdict, incredibil, judecatorul Frumuselu a avut o discutie cu avocata, in care o intreba daca este suparata pe ea pentru solutia prin care s-au micsorat daunele de la 162.200 la 1.010.768 euro. Desi legaturile dintre cele doua, din perioada solutionarii, recursului pot fi lesne catalogate drept neprincipiale, judecatorul Carmen Frumuselu a primit din partea DNA „neinceperea urmaririi penale“, pe motiv ca: „din probele administrate in cauza nu a rezultat acceptarea sau primirea de catre Frumuselu Carmen Magdalena a unor sume de bani sau alte foloase necuvenite de la Tanasache Cornelia (…) In schimb, asa cum s-a aratat, este cert stabilit traficul de influenta exercitat de catre Tanasache Cornelia“.

La solutionarea recursului a intervenit cu deosebita insistenta si judecatorul Vasile Bacu, care s-a interesat telefonic de verdict, in mod repetat, apeland in acest sens la cateva grefiere de la Curtea de Apel, carora le-a si cerut copii dupa minuta. Ca un corolar al probelor obtinute de anchetatori, intr-o discutie telefonica a lui Remus Mina, purtata in chiar ziua respingerii recursului, cu o persoana feminina identificata „F“, acesta se arata foarte incantat de verdict si clama ca, pentru „o zgaltaitura“ la casa, s-a ales „pe dai boju (adica aproape pe gratis)“ cu „o suta si cateva mii (…) scazand avocata si celelalte cheltuieli, cam ramane etajul aproape… ha, ha, ha!“

Citeste si:  Chinezii vor mai stavili cresterea economica

Scandalizati de modul in care a functionat Justitia, reprezentantii „Queen Invesments“ (prin Schiffer Chanan), care au reusit sa intre in posesia unor fotografii cu judecatorul si masina de la firma lui Mina, au formulat denunt penal la Parchet impotriva lui Bacu si „compania“. In paralel, pe cale civila, au formulat contestatie in anulare la Curtea de Apel Bucuresti impotriva deciziei pronuntate la recurs. Si dezastru pentru tabara lui Mina: Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia civila nr. 1035 din 26.05.2005, a admis contestatia in anulare, a admis si recursul „Queen Investments“, a casat sentinta lui Bacu si a trimis cauza la rejudecare, obligand la efectuarea unei expertize in cauza.

Contract post-fabricat

In timpul anchetei penale pornite impotriva sa, judecatorul Bacu s-a aparat cu un document, scris cu propria manuta, intitulat „contract de imprumut“. El l-a datat 14.02.2003, sustinand in baza acestui contract ca, dat fiind faptul ca suma de 533 milioane lei, depusa de el drept garantie, n-a fost restituita in termen de 3 luni, conform clauzei contractuale, el a devenit proprietarul Nissan-ului la data de 14.05.2003. Actul – o simpla foaie scrisa de mana, intr-un singur exemplar – n-a produs insa nici un efect juridic, intrucat autoturismele se vand prin contract-tip si factura si nu cu chitante de mana (modalitate jenanta pentru un judecator). Procurorii DNA au considerat actul un fals, plasmuit dupa ce judecatorul a aflat ca este urmarit penal, intrucat din 2003 si pana cand Bacu a fost audiat (2005) masina a fost inmatriculata in permanenta pe „General Services 97“, ca de altfel „si in prezent“, demonstrand ca in forma prezentata actul nu poate produce nici un fel de efecte. Mai mult, pe langa infractiunea de dare de mita, Remus Mugurel Mina a fost inculpat si pentru „folosirea cu rea-credinta a bunurilor societatii“, avandu-l drept complice pe judecator. Ca suprema dovada a fost adusa contabilitatea firmei lui Mina, in care nu apare ca suma de 533 milioane lei ar fi intrat vreodata. Nici unul dintre cei trei inculpati trimisi in judecata penala la Curtea de Apel Bucuresti nu a recunoscut comiterea faptelor pentru care au fost acuzati.

Autori: Adina Anghelescu, Razvan Savaliuc