Declinul industriei textile autohtone se confrunta cu cel mai puternic declin de pana acum. Potrivit presedintelui Federatiei Patronale a Industriei Usoare, Maria Grapini, industria de profil va scadea anul acesta cu 20 la suta “in cazul fericit”. Pe langa aceasta, presedintele FEPAIUS estimeaza ca 40 la suta dintre microintreprinderile si IMM-urile care activeaza in industria textila ar putea disparea dupa aderare. In opinia reprezentantului industriei usoare, toata Europa se confrunta cu probleme in ceea ce priveste productia textila, “principalul motiv fiind volumul mare de importuri din Asia.
Importul din Asia va inlocui productia europeana”, a spus Grapini. Potrivit Rompres, circa 40 la suta dintre actualele microintrepinderi si intreprinderi mici si mijlocii care activeaza in industria textila ar putea disparea dupa aderare din cauza neadaptarii la noile conditii. Conform presedintelui FEPAIUS, incepand din 1989 industria textila a cunoscut un recul puternic, atat din punct de vedere al productiei si exporturilor, dar si in ceea ce priveste calitatea si competitivitatea produselor.

Doar 11% – productie cu tehnologie inalta

Citeste si:  Cinci companii pentru tichetele-cadou si de cresa

Grapini considera necesara introducerea unor parghii fiscale care sa incurajeze investitiile in acest domeniu, care inainte de 1989 a reprezentat o ramura importanta a economiei. O tara care nu este suficient de tehnologizata, care isi bazeaza doar 11 la suta din productie pe tehnologie inalta, care are productivitati de peste zece ori mai mici decat piata spre care merge, trebuie sa introduca parghii fiscale care sa incurajeze investitia, a declarat pentru Rompres Maria Grapini. Aceasta apreciaza ca noul Cod Fiscal are elemente noi, europene si cu impact pozitiv, dar spune ca “esentialul nu s-a schimbat”.

80 la suta – export

Grapini spune ca nu a remarcat o dorinta de diminuare a muncii la negru nici prin strategii fiscale, nici prin controalele sau prin inasprirea legislatiei privind evaziunea. In 2005, productia de textile si confectii a Romaniei s-a cifrat la 6,733 miliarde, dintre care peste 80 la suta a fost exportata. Principala piata de desfacere a produselor romanesti este Uniunea Europeana si in special Germania. Cea mai mare pondere o detin confectiile imbracaminte (63 la suta), urmate de produsele textile (22 la suta) si cea de pielarie-incaltaminte (15 la suta).

Citeste si:  Francizarea - un atestat al succesului pentru firmele romanesti

10.000 de firme

In prezent, in Romania sunt inregistrate, in industria textila, 5.743 microintreprinderi si aproape 4.000 intreprinderi mici si mijlocii. “Din punctul de vedere al competitivitatii, Romania se situeaza, in prezent, dupa China, la egalitate cu Turcia, Bulgaria si India, iar dupa factorii economici generali (acces la surse de finantare, disponibilitate de energie) Romania se situeaza dupa China, Coreea de Sud, Turcia si la egalitate cu Tunisia si Bulgaria”, a declarat, pentru Rompres, Maria Grapini.
Daca in 1989 doar 25 la suta din materia prima provenea din import, in prezent cea mai mare parte a tesaturilor si firelor utilizate in procesul de productie se importa (in proportie de 80 la suta) din tarile Uniunii Europene, din China, Coreea sau India. In timp ce industria romaneasca este sugrumata de taxe si impozite, de lipsa unei predictibilitati fiscale, romanii importa anual textile in valoare de peste patru miliarde euro. Romanii aloca in prezent circa 6-7 la suta pentru achizitionarea de imbracaminte si incaltaminte, prioritare fiind alimentele si intretinerea.

Citeste si:  Branza buna in burduf de UE

Mai mult de jumatate din productia mondiala provine din Asia

In 2005, productia de confectii la nivel mondial s-a ridicat la peste 250 miliarde dolari, dintre care peste 160 miliarde au fost produse in Asia. China detine circa 22 la suta din productia mondiala de fibre, 33 la suta din productia de fire si 25 la suta din productia mondiala de tesaturi. Exportul de confectii al Chinei a crescut cu peste 25 la suta in 2004.
Conform statisticilor, Polonia exporta anual imbracaminte in valoare de circa 3,2 miliarde dolari, iar Germania de circa 4,7 miliarde dolari.

Autor: Gabriel Botezatu