Raportul dintre leu si euro trebuie privit in 2007 prin prisma integrarii tarii noastre in structurile europene, care a condus la o liberalizare a cursului de schimb, conditii in care moneda nationala va fi supusa mai des „miscarilor” pe piata valutara.
Evolutia cursului de schimb de la sfarsitul lui 2006 este elocventa in acest sens, volatilitatea fiind ridicata. O prima categorie afectata de aceste oscilatii au fost exportatorii. Prin prisma activitatii pe care o intreprind, aprecierea leului este pentru acestia atat un factor de risc, dar si unul prin care veniturile sunt reduse semnificativ.
In conditiile date, piata instrumentelor derivate de la Sibiu reprezinta prin instrumentele pe care le pune la dispozitia investitorilor un excelent mijloc de protejare impotriva riscurilor valutare. In functie de specificul afacerii pe care o detin si de interesul avut, potentialii investitori pot aplica strategiile de hedging valutar pe raportul leu/euro si euro/dolar, cu scadente la trei, sase, noua si 12 luni, si pe leu/dolar, cu scadente la trei si sase luni.
„La ora actuala, posibilitatea de a face hedging la Bursa din Sibiu este, prin prisma faptului ca Romania este stat membru al Uniunii Europene, nu numai foarte mare, ci si utila, explica Minodora Budin, directorul sucursalei Sibiu a Nova Invest. Avand in vedere faptul ca in ultima vreme cursul leu/euro a oscilat foarte mult, iar moneda nationala s-a intarit urmare a intrarilor mari de valuta, hedgingul reprezinta o solutie eficienta pentru gestionarea riscului. Desi, dupa sarbatorile de iarna, cursul si-a mai revenit, el se pastreaza inca sub pragul de 3,4 lei/euro. Pe piata futures de la Sibiu o moneda unica era cotata ieri, pentru martie, la 3,405 lei si la 3,42 lei pentru iunie. Prin urmare, putem spune ca pentru un exportator sau un importator care nu doreste sa isi asume riscul valutar, Bursa derivatelor poate asigura o protectie benefica”.
Hedgerii care patrund pe piata instrumentelor derivate in incercarea de a transfera riscul la care sunt expusi sunt constienti ca cealalta categorie de participanti in piata, si anume speculatorii, au ca obiectiv preluarea riscului in speranta obtinerii unui profit cat mai mare. Prin urmare, hedgerii sunt persoane sau companii/societati care detin sau intentioneaza sa detina un anumit activ – fie ca e vorba de produse agricole, valute, valori mobiliare – si sunt preocupati de o eventuala modificare a valorii de piata a activului respectiv inainte ca ei sa il cumpere sau sa il vanda. Exista numeroase exemple care pot ilustra ca hedgingul este o strategie defensiva care protejeaza impotriva schimbarilor defavorabile ale preturilor. El este un efort constient indreptat spre reducerea riscurilor generate de oscilatia pretului. Hedgingul se deosebeste asadar de speculatie, care este o activitate in care o persoana isi asuma riscul in speranta de a realiza profit in urma modificarilor de pret. Speculatorul va cumpara de pe piata futures daca se asteapta ca preturile sa creasca si va vinde daca se asteapta la o scadere a acestora. Un speculator este intotdeauna expus la risc, pe care si-l asuma, pe cand un hedger, expus la risc din varii motive, incearca sa-l gestioneze prin strategia in discutie.
Hedgingul in piata futures constituie un proces format din doua etape. In functie de situatia hedgerului pe piata futures, el va initia o pozitie de vanzare sau de cumparare. In situatia intalnita pe piata valutara romaneasca in perioada sarbatorilor de iarna, o strategie de hedging valutar eficienta, sa spunem, pentru un exportator ar fi fost data de o pozitie de vanzare adoptata pe piata futures in luna septembrie pe scadenta decembrie.
„Un exemplu eficient de hedging valutar este urmatorul: adoptarea unei pozitii short pe scadenta decembrie 2006 in luna septembrie, la un pret mediu de 3,55 lei/ euro, explica Budin. La scadenta exportatorul si-a inchis pozitiile printr-o operatiune de sens contrar, cumparare in acest caz, incasand diferenta de pret care compenseaza pierderea de pe piata cash. De aici rezulta importanta vanzarii la cota de 3,55 lei pentru un euro, exportatorul blocandu-si practic acest pret”.
Decebal N. Todarita, purtator cuvant BMFMS
