Seful Sectiei al II-a Urmarire Penala din Parchetul General, procurorul Gheorghe Draghici, si adjunctul acestuia, Nicolae Andrei, si-au inaintat ieri demisiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dupa ce ministrul Monica Macovei a solicitat revocarea celor doi din functii. Propulsat in Parchetul suprem de catre grupuri apropiate PSD, Draghici a lasat in urma un maldar de dosare nefinalizate, ce privesc fapte grave retinute unor deputati si senatori. Acestea au fost transferate intre timp la Departamentul National Anticoruptie.

Sub mandatul tandemului Draghici-Andrei, Sectia a II-a devenise un “cimitir al dosarelor de partid”, spetele deschise cu precadere impotriva unor parlamentari PSD fiind ingropate in sertare.

Gheorghe Draghici a fost un simplu procuror intr-o localitate din judetul Braila. El a promovat insa fulgerator in structura Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, unde a rezolvat, cu neinceperea urmaririi penale sau scoatere de sub urmarire penala, o serie de dosare de criminalitate economico-financiara, cu personaje PSD implicate in cazuri disjunse din afacerile judiciare SIDEX” sau “Balta Brailei”. In ce-l priveste pe adjunctul sau, Nicolae Andrei, fost militian, acesta este si el un procuror controversat, fiind acuzat ca a musamalizat dosarele penale ale unor colegi-magistrati. Unul dintre motivele pentru care ministrul Justitiei a cerut revocarea din functie a procurorilor Draghici si Andrei este ca, in perioada mai-noiembrie, nici un dosar privind faptele de coruptie savarsite de demnitari nu a fost solutionat. Mai mult, din analiza efectuata de DNA la preluarea recenta a acestor dosare – ca urmare a redobandirii competentei – a rezultat ca in perioada in care aceste cauze au fost pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica, cercetarile – incepute de PNA – au fost sistate. Monica Macovei a avut in vedere, la propunerea de revocare a lui Draghici, si o nota de control intocmita de inspectori CSM. Potrivit acestei note, in activitatea Sectiei au fost constatate numeroase deficiente care ar fi influentat negativ activitatea procurorilor, cum ar fi neefectuarea corecta si in termene rezonabile a lucrarilor, cu efect direct asupra eficientei intregii activitati a sectiei. Astfel, in cea de-a doua jumatate a 2004, procurorii au dispus trimiterea in judecata a zece persoane intr-o singura cauza, in timp ce in prima jumatate a lui 2005, din 359 de cauze, doar patru au fost trimise in instanta, in timp ce majoritatea au fost solutionate cu netrimitere in judecata sau prin declinare de competenta (226 dosare). Vechimea dosarelor a fost un alt motiv de revocare a sefilor sectiei. Astfel, in iunie 2005, 35 de dosare cercetate de procurorii sectiei aveau o vechime mai mare de sase luni de la sesizare, motiv pentru care unele probe nu au mai putut fi administrate. Ministrul Macovei le mai reproseaza celor doi sefi si lipsa calitatilor manageriale, ceea ce ar fi dus la repartizarea neechilibrata a dosarelor, fara a se tine cont de complexitatea cauzelor si de specializarea anchetatorilor. Potrivit notei CSM, plangerile inregistrate in perioada 2003 – 2004 nu au fost rezolvate intr-un termen rezonabil. In nota CSM – astfel cum este prezentata de ministrul Justitiei, in motivarea propunerilor de revocare – in primul semestru al lui 2005, noua dosare au fost redeschise ca urmare a controlului efectuat de inspectorii din cadrul Parchetului instantei supreme. Initial, aceste acte nu au fost inregistrate, conducerea sectiei invocand contestatii ale procurorilor ale caror solutii au fost infirmate.

Citeste si:  ING Bank va pastra valorile pentru trei SIF-uri

S-a mai constatat totodata ca mai multe dosare vechi, din perioada 2000-2004, au fost inregistrate sub un numar nou si figureaza ca dosare nou intrate, iar dosarele cu o vechime mai mare de un an nu au fost cuprinse in evidenta cauzelor vechi, in scopul ascunderii acestora. Brusca propunere de revocare, facuta de Monica Macovei, a survenit imediat dupa ce conducerea Ministerului a aflat ca Draghici, impreuna cu adjunctul sau, s-au saturat sa mai conduca Sectia a II-a, unde n-au facut mare lucru, preferand sa opteze fiecare pentru un post “barosan” de procuror-inspector la Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii. Alegerea celor doi demonstra fara putinta de tagada modul in care respectivii au inteles sa-si asume responsabilitatea pentru una din cele mai importante sectii a Parchetului suprem. Reporterii “Averea” au atras atentia in repetate randuri ministrului Macovei asupra procurorului Gheorghe Draghici, vestit pentru musamalizari si raspunsuri in bataie de joc catre justitiabili, si au cerut intr-o conferinta de presa destituirea acestuia, in locul intentiei ministeriale de a cheltui zeci de mii de euro pe campanii publicitare anticoruptie, cu sloganuri gen “Nu da spaga, nu lua spaga!”. Motivul cererii noastre a fost legat de faptul ca nici un dosar penal privind inalti magistrati nu a fost deferit instantelor de judecata de cand Draghici a luat Sectia pe maini. Practic, din cauza lipsei de rezultate a sectiei conduse de Draghici, Romania a fost criticata de organismele europene in ultimul raport de tara pentru lipsa de rezultate in domeniul combaterii coruptiei din sistemul judecatoresc. De asemenea, datorita modului in care sectia lui Draghici a musamalizat ani in sir dosarele, Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este asaltata acum de un val fara precedent de plangeri ale justitiabililor contra rezolutiilor de NUP date de procurorii acestei sectii. Intre timp, Draghici si Andrei au fost respinsi la concursul pentru ocuparea functiilor de inspectori CSM.

Citeste si:  Fondurile mutuale iau caimacul Bursei

Atat cererea de revocare a procurorilor Draghici si Andrei, cat si solicitarea pe care cei doi au facut-o ieri in sensul de a fi eliberati din functiile de conducere vor fi discutate de Sectia de procurori a CSM, in sedinta din 6 decembrie.

Lista dosarelor “cu mucigai”, sub mandatul lui Draghici

– Antonie Iorgovan (senator PSD), cercetat pentru o presupusa implicare in privatizarea ilicita a societatii “Grup Silozuri” SA;

– Petre Daea (senator PSD), acuzat ca in calitate de secretar de stat la Ministerul Agriculturii s-ar fi implicat prin diverse acte de coruptie in licitatia trucata a vanzarii activelor SC “Piscicola” Neamt;

– Marin Diaconescu (deputat PSD, fost prefect al judetului Olt in perioada 2001-2004), anchetat in urma unui denunt penal, prin care a fost reclamat ca l-ar fi influentat pe judecatorul Constantin Mereanu de la Tribunalul Olt sa masluiasca o decizie in dosarul nr. 748/2004;

– Viorel Balcan (deputat PSD), cercetat pentru ca in aprilie 2004 s-ar fi implicat intr-un proces la Tribunalul Braila in care judecatorul Radu Secareanu ar fi dat o solutie dubioasa in dosarul civil nr. 6995/2002;

– Nicolae Badalau (deputat PSD, fost subprefect al judetului Giurgiu), cercetat dupa ce PNA s-a sesizat din oficiu asupra faptului ca ar face parte dintr-un grup de interese care urmarea preluarea sub control a principalelor activitati economico-sociale si financiare, deturnarea a unor fonduri alocate investitiilor si protectiei sociale;

– Ioan Savu (fost deputat PSD), acuzat ca in perioada mai-decembrie 2002, ar fi pretins si primit in doua randuri importante sume de bani de la liderii de sindicate din Valea Jiului. Lui Savu i se imputa ca in schimbul banilor le-ar fi promis minerilor ca va interveni la Ministerul Industriilor pentru a le favoriza contracte colective de munca;

Citeste si:  Tariceanu s-a intors iar la Parlament

– Matei Vintila (fost senator PSD), acuzat ca i-ar fi promis primarului comunei Mandresti, Ionel Dragu, ca va interveni pe langa conducerea IGP pentru intocmirea cu celeritate a formalitatilor legate de transferul cu titlu gratuit al unor utilaje in patrimoniul autoritatii locale.

Dincolo de aceste nume, pe care procurorii din subordinea lui Gheorghe Draghici le-au ocolit cu obstinatie, surse judiciare indica si dosare ale unor parlamentari ai actualei Puteri. De fapt, si acestea ar fi cantarit decisiv in propunerea Monicai Macovei ca sefii Sectiei a II-a Urmarire Penala si Criminalistica sa fie revocati:

– Mircea Ciopraga (deputat PNL), acuzat de un membru al Organizatiei PNL – Sector 3 pentru denunt calomnios si, in plus, de faptul ca ar fi instigat la furtul unei baze de date pentru a putea inscrie nelegal peste 200 de membri in organizatie si a maslui prin aceasta alegerile din interiorul PNL – sector 3. Astfel, Ciopraga ar fi fost reales presedinte al filialei Sector 3 Bucuresti;

– Dragos Ujeniuc (deputat PNL), in legatura cu care Ilie Botos a afirmat ca s-ar face presiuni asupra Parchetului General. Ujeniuc a tinut insa sa arate, in replica, faptul ca “nu s-a facut nici un act de urmarire penala in dosarul in care se face referire la persoana mea, dar si la o alta societate pe care n-am reprezentat-o niciodata”.

AMR cere demisia membrilor CSM

Presedintele onorific al Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Viorica Costiniu, a solicitat printr-o scrisoare inaintata Consiliului Superior al Magistraturii ca membrii acestui for sa demisioneze “in bloc”. AMR motiveaza cererea prin “modul defectuos in care s-au gestionat de catre CSM problemele din justitia anului 2005”. Viorica Costiniu se refera in special la rezultatul anchetei privind telefonul dat de premierul Calin Popescu Tariceanu procurorului general Ilie Botos. “Crudul adevar este ca politicul telefoneaza cand prietenul e la necaz”, se arata in scrisoarea AMR.

Autori: Adrian Artene, Razvan Savaliuc