Desi Romania dispune de unul dintre cele mai bogate fonduri forestiere la nivel european, proprietarii de padure vad ca unica sursa de venituri exploatarea masei lemnoase. Prin masurile cuprinse în cadrul Planului National de Dezvoltatare Rurala se vor acorda finantari de ordinul milioanelor de euro pentru gasirea unor metode de a scoate bani din paduri, fara a le distruge.

Industria agroalimentara reprezinta 13.9% din cadrul industriei prelucratoare romanesti, reunind peste 10.000 de întreprinderi, însa ponderea acestui sector este una în scadere, ca urmare a veniturilor mici ale populatiei. Analiza structurii exporturilor de produse alimentare demonstreaza ca exista o pondere ridicata a produselor alimentare neprocesate, comparativ cu cele procesate, determinata de slaba competitivitate a acestora. Investitiile pentru înfiintarea si modernizarea unitatilor de procesare, prelucrare si marketing a produselor agricole si piscicole, realizate din fonduri SAPARD între 2000-2006, se ridica la 379,51 milioane de euro, însa acest sector continua sa se confrunte cu lipsa conformitatii cu standardele comunitare si cu sistemele internationale de management al calitatii produselor si de Analiza a Pericolelor si Punctelor Critice de Control (HACCP).

Mai mult, locuitorii multor state sunt dependenti de lemnul pe care îl exploateaza din padurile proprietate personala, fara a lua în calcul si alte posibilitati de exploatare a padurii.

Padurea, sursa de biocombustibil

Obiectivul general al masurii este îmbunatatirea conditiilor economice ale întreprinderilor de procesare din sectorele alimentar si forestier prin mai buna utilizare a factorilor de productie, introducerea de noi produse si tehnologii menite sa ofere un nivel mai înalt al calitatii, sigurantei alimentare si sa protejeze mediul.

Citeste si:  Route 66 face harti digitale la Brasov

Sprjinul va fi acordat pentru investitii tangibile si intangibile pentru îmbunatatirea performantei generale a întreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole, dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii pentru acestea. Sunt eligibile si proiectele de promovare a investitiilor pentru producerea sau utilizarea de combustibil ecologic din biomasa forestiera, precum si cele pentru respectarea strandardelor comunitare. În acest caz, sprjinul va fi acordat doar IMM-urilor pentru a face investitiile necesare pentru respectarea un standard comunitar nou introdus. Perioada de gratie este de maximum 36 luni de la data la care standardul intra în vigoare.

De asemenea, vor fi sprijinite proiectele care vizeaza aplicarea masurilor de protectia mediului si de adaptare la cerintele pietii, în functie de resursele locale, precum si deschiderea unor noi oportunitati de piata prin îmbunatatirea competitivitatii unitatilor de prelucrare si comercializare a produselor rezultate. O atentie deosebita va fi acordata si proiectelor privind asigurarea standardelor de protectia muncii si cresterea numarului de angajati în domeniile mentionate si a productivitatii.

Una dintre problemele sectorului forestier o reprezinta infrastructura care nu permite un acces facil. În cuprinsul fondului forestier, la nivelul anului 2006, exista o retea de cai de acces în lungime totala de circa 42.000 kilometri, formata din drumuri si cai ferate forestiere ( 32.000 kilometri), precum si drumuri publice si industriale care traverseaza sau sunt adiacente padurilor. În prezent este accesibila, în limita eficientei tehnice si economice, doar 65% din suprafata paduroasa a tarii, adica aproximativ 4,2 milioane hectare. Exista în fondul forestier mai mult de 2 milioane hectare acoperite cu paduri inaccesibile, în care recoltarea masei lemnoase si efectuarea lucrarilor de regenerare a arboretelor nu se pot executa în conditii de eficienta economica.

Citeste si:  Ministrul Gheorghe Flutur a nasit vitica "Europa"

Fara mobila

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 123 sunt persoane fizice autorizate si persoane juridice înregistrate, respectiv IMM-uri, care au mai putin de 750 angajati si cu o cifra de afaceri care nu depaseste 200 milioane de euro, daca proiectele se plaseaza în sectorul agroalimentar. Pentru produsele forestiere, întreprinderile care solicita fonduri trebuie sa aiba mai putin de 10 angajati, iar valoarea afacerilor derulate sa nu treaca de pragul cu o cifra de 2 milioane de euro.

Solicitantul sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie sa aiba cunostinte legate de activitatea pentru care depune cererea de finantare si sa asigure o parte din banii necesari implementarii proiectului. Sunt eligibile pentru sprijin toate sectoarele legate de producerea de energie prin procesarea plantelor si produselor animaliere, precum si sectoarele legate de procesarea si marketingul produselor forestiere, cu exceptia producerii de mobila.

Banii vor veni în proportie de 80% de la Uniunea Europeana si 20 % de la bugetul national si vor acoperi 50% din costurile de investitie aprobate ale proiectului pentru micro-întreprinderi si IMM-uri, în timp ce costurile proiectelor implementate de întreprinderile cu pana la 750 de angajati si cu o valoare a afacerilor derulate sub 2 milioane de euro vor fi acoperite în limita a 25% din costul total al investitiei. Plafonul maxim al sprijinului public nerambursabil este de 2 milioane de euro pe proiect.

Citeste si:  ANAF: Dividendele se impoziteaza cu 16%

Pe ce se duc banii?

În cazul produselor agricole, pot fi solicitate fonduri nerambursabile pentru construirea, modernizarea si achizitionarea de cladiri si alte activitati necesare pentru infrastructura rutiera interna, utilitati si racorduri necesare realizarii proiectului si spatii de depozitare. Achizitionarea de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate va fi acoperita din bani europeni. Costurile legate de achizitionarea terenurilor pentru constructii cu scop administrativ si de productie vor fi finantate în limita a 10% din valoarea eligibila a proiectului. Acelasi prag a fost stabilit si pentru costurile legate de realizarea unor constructii noi si modernizari pentru toate categoriile de cladiri, necesare realizarii proiectului, inclusiv utilitati si bransamente, leasing sau cumpararea terenului.

Organizarea si implementarea sistemelor de management a calitatii si de siguranta alimentara, cumpararea de tehnologii, patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului sunt de asemenea acoperite de fondurilor comunitare.

Limita de cota

Nu constituie investitii eligibile cele legate de procesarea sfeclei si a trestiei de zahar, precum si a laptelui care nu se încadreaza în sistemul european al cota alocate. Cercetarea pentru obtinerea de noi produse si tehnologii în domeniul procesarii si marketingului produselor agricole si forestiere, investitiile care sprijina direct vanzarea cu amanuntul nu fac obiectul acestor finantari.

Autor: Simona Diaconu