Deficitul bugetar pe 2006 pe care se bazeaza toate calculele bugetare ar putea creste, pe parcursul anului viitor, intr-un scenariu pesimist, pana la 1,1-1,2%. Cabinetul Tariceanu nu si-a facut public deocamdata punctul de vedere legat de o posibila modificare a deficitului bugetar pe 2006. Dar orice bani dati suplimentar se vor greva, treptat, pe cheltuieli in buget si pot urca deficitul bugetar pana la 1,2% din Produsul Intern Brut (PIB) pe 2006, estimat la 306,122 miliarde lei noi. Totusi, cei 1,1 miliarde euro pentru Educatie nu schimba cu nimic cifrele din buget pentru ca nu sunt prevazuti in cheltuielile acestuia pe 2006. „Este doar o promisiune a Guvernului ca in perioada urmatoare se vor face aceste cheltuieli si se va suplimenta finantarea Invatamantului, de la 3,9% la 5% din PIB, dar acest plus de 1,1% nu este acoperit, ci doar promis“, considera fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, presedintele Comisiei de Buget-Finante a Camerei Deputatilor. Majorarea salariilor din Educatie, prevazuta in buget este de 5,5%, potrivit ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu. Dar Guvernul a decis ca va da bani mai multi pentru investitii, nu pentru salarii. Totusi, acordul negociat aduce o majorare cu 8% la salariile bugetarilor, adica 5.000 miliarde lei vechi promisi peste cifrele actuale din buget. Premierul Calin Popescu Tariceanu a explicat ca sunt bani – conveniti doar cu sindicatele din Educatie – pentru care, deocamdata, Guvernul nu are asigurata finantare si nici nu va putea asigura daca nu ii vor fi prezentate proiecte concrete. „Va fi, probabil, o rectificare de buget in 2006 si aceasta suma va fi inclusa, treptat, pe cheltuieli, dar nu va fi cuprinsa acum, pentru discutiile din Parlament,“ sustine Tanasescu.
In Parlament, insa, inainte de declansarea grevelor, se luase deja in calcul si varianta majorarii deficitului de buget pe 2006. Concret, la dezbaterea bugetului Educatiei, s-a propus majorarea deficitului de la 0,3% la 0,5% din PIB pentru a putea obtine circa 570 milioane lei noi pentru invatamant. Mai departe, s-a propus „taierea“ din bugetul asigurarilor sociale (proiectat cu un excedent de circa 500 milioane lei), astfel incat alti 400 milioane lei noi sa fie reorientati, din aceasta a doua sursa, catre educatie. Cea de-a treia sursa propusa de senatori a fost Fondul de Rezerva aflat la dispozitia Guvernului, din care se puteau lua inca 400 milioane lei noi pentru Educatie in 2006. In total, din cele trei surse si cu o majorare de deficit de doar 0,2%, s-ar fi asigurat 1,2 miliarde lei noi in plus, pentru Invatamant, care ar fi condus la o finantare totala de 12 miliarde lei noi, reprezentand 4,5% din PIB. Desigur, ar fi fost cu 0,5% mai putin decat cereau profesorii, dar, fata de cat se prevazuse initial, in buget – respectiv 3,9% din PIB (3,7% din PIB, corectat cu inflatia).
„Varianta optima pentru 2006 este largirea deficitului bugetar, care ar putea avea consecinte si asupra ratei inflatiei, ducand chiar la o inflamare a acestui indicator, cu consecinte negative pe termen mediu si lung“, considera Tanasescu.
„Singura masura pentru echilibrul fiscal in 2006 ar putea fi majorarea taxarii, Guvernul nu va mai putea sustine cota unica fara probleme si va fi constrans sa majoreze fiscalitatea“, a mai spus Mihai Tanasescu. Chiar daca bugetarii nu primesc salarii cu mult mai mari, ci mai multi bani de proiecte, autoritatile publice centrale si locale au, totusi, o problema – nu isi permit sa asigure noi cofinantari, peste cele prevazute deja in proiectele de investitii propuse. Pentrui ce solutie va opta, in final, Cabinetul Tariceanu – ramane de vazut. Dar cercul vicios, s-a dovedit anterior, se inchide atunci cand cu o fiscalitate mai mare ai de atras mai multe fonduri pentru o economie cu reforma intarziata.
Autor: Cristina Ciobanu