Economia Romaniei a cunoscut o evolutie nesustenabila in ultimii ani, marcata de dinamica deficitului bugetar si a datoriei publice, care a ajuns la aproximativ 59% din PIB in iulie 2025, de la 35% in 2019. Aceasta este principala concluzie a avizului preliminar emis de Consiliul Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua modificari bugetare pentru 2025.
Consiliul Fiscal avertizeaza ca Romania se confrunta cu o criza a datoriei suverane
Consiliul Fiscal considera ca o corectie bugetara de o asemenea amploare nu poate avea loc fara a afecta negativ veniturile cetatenilor si veniturile companiilor, ceea ce genereaza nemultumiri. Cu toate acestea, in absenta acestei corectii, Romania ar putea ajunge intr-o criza a datoriei suverane, cu efecte economice si sociale grave.
In ciuda progreselor semnificative inregistrate in multe sectoare, economia Romaniei a cunoscut o crestere nesustenabila in ultimii ani, evidentiata in special de dinamica deficitului bugetar si a datoriei publice, care a crescut la aproximativ 59% din PIB in iulie 2025, fata de 35% in 2019.
Consiliul Fiscal avertizeaza ca ajustarea bugetara trebuie sa aiba loc intr-un context international dificil si din ce in ce mai incert, agravat de tensiunile interne. O ajustare majora are inevitabil un impact asupra veniturilor cetatenilor si asupra veniturilor companiilor, ceea ce poate genera nemultumiri. Cu toate acestea, neimplementarea acestor masuri ar putea impinge Romania catre o criza a datoriei suverane, cu consecinte economice si sociale grave.
Initierea corectiei fiscale alaturi de reformele din cadrul Planului national de redresare si rezilienta (PNRR) este esentiala pentru mentinerea accesului la fondurile europene. Guvernul roman a revizuit tinta de deficit de numerar si ESA pentru 2025 la 8,4 % din PIB, un nivel ambitios, dar realizabil, potrivit Consiliului Fiscal. In 2026, se preconizeaza ca deficitul va scadea la aproximativ 6,5 % din PIB. Fara masurile corective luate in acest an, deficitul ar fi depasit 9 % din PIB.
Corectarea fiscala reprezinta un pas esential in restabilirea increderii in finantele publice ale Romaniei, dar se preconizeaza ca procesul va fi lung si dificil. Afirmatiile potrivit carora ajustarea deficitului ar declansa o criza economica ignora faptul ca mentinerea unui deficit de aproximativ 9 % din PIB este nesustenabila si ar putea duce la o criza a datoriei publice. Din pacate, Romania este nevoita sa adopte o abordare prociclica pentru corectarea dezechilibrelor, mai ales ca politicile fiscale din trecut au fost prociclice in perioadele de redresare post-pandemica si post-criza energetica.
Veniturile fiscale ale Romaniei raman foarte scazute – 28,7% din PIB in 2024, comparativ cu 35% in Republica Ceha si Ungaria, 37,5% in Polonia si o medie de 40,1% in UE. Imbunatatirea colectarii impozitelor nu este doar o necesitate economica, ci si o chestiune de securitate nationala, avand in vedere cerintele bugetului public si contextul international. Consiliul Fiscal observa ca ajustarea deficitului nu se poate baza exclusiv pe reduceri de cheltuieli; realizarea unor imbunatatiri imediate in colectarea impozitelor fara modificari ale politicii fiscale este nerealista. In mod similar, reducerile drastice ale cheltuielilor nu ar fi fost suficiente, avand in vedere urgenta corectiei.
Investitiile publice, inclusiv cele finantate din fonduri europene, sunt estimate sa atinga aproximativ 7,8% din PIB in 2025, compensand partial efectele contractive ale ajustarii fiscale. Deficitele gemene ale Romaniei subliniaza si mai mult necesitatea unei corectii pentru a mentine increderea in moneda nationala. In plus, cresterile planificate ale cheltuielilor militare adauga presiune, desi programul SAFE al UE poate sprijini atat corectia fiscala, cat si capacitatile de aparare ale tarii.
Reducerea evaziunii fiscale este o prioritate cheie pentru viitor. Reforma si digitalizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) vor fi esentiale pentru reducerea in continuare a deficitului bugetar dupa 2026. Sprijinul pentru anumite sectoare economice poate fi acordat prin fonduri europene si credite fiscale, dar, in ansamblu, ajustarea fiscala exclude orice stimul fiscal pozitiv, in timp ce politica monetara nu poate fi relaxata din cauza presiunilor asupra monedei nationale.
Cadrul macroeconomic, bazat pe proiectiile CNSP din 5 septembrie 2025, subliniaza relevanta acestor considerente in prima revizuire bugetara pentru 2025. Absorbtia eficienta a fondurilor europene poate contribui la mentinerea dinamicii economice pozitive in 2026. Revizuirea bugetara actuala ajusteaza usor proiectiile din revizuirea anterioara, mentinand tinta deficitului pentru 2025 la 8,4 % din PIB (159,8 miliarde de lei), cu o reducere a veniturilor si cheltuielilor totale cu aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Analiza principalelor categorii de venituri si cheltuieli arata ajustari aliniate la primele 10 luni de executie bugetara, creand o baza pentru indeplinirea noilor tinte. Cresterea cheltuielilor pe perioada de 10 luni (+9,9%) a fost mai mica decat cresterea veniturilor, iar revizuirea anticipeaza continuarea acestei tendinte.
Pe baza datelor disponibile, Consiliul Fiscal evalueaza ca cadrul bugetar revizuit este compatibil cu un deficit de numerar de aproximativ 8,4% din PIB in 2025. In 2026, masurile fiscale adoptate in a doua jumatate a anului 2025 ar putea reduce deficitul la aproximativ 6,5 % din PIB, ceea ce reprezinta o ajustare semnificativa fata de nivelurile din 2024 si se aliniaza angajamentelor bugetare structurale pe termen mediu ale Romaniei.
Fondurile europene raman o oportunitate majora pentru dezvoltarea Romaniei, accesul continuu asigurand investitii in proiecte de modernizare. La 31 octombrie 2025, rata efectiva de absorbtie a fondurilor europene din cadrul Cadrului financiar multianual 2021-2027 era de 11,7% (3,6 miliarde EUR). Pentru PNRR, rata de absorbtie a granturilor la 30 septembrie 2025 era de 31,6%, excluzand prefinantarea.
