“Concordatul preventiv, nou introdus în practicǎ în anul 2010, va fi o soluţie de protecţie împotriva deschiderii procedurii de insolvenţǎ de cǎtre creditori cu precǎdere cu aplicabilitate în cazul firmelor mici şi medii; în ceea ce priveşte majoritatea firmelor mari, cu datorii cǎtre companii multinaţionale, cel mai adesea acestea nu vor putea beneficia de noile prevederi, deşi legea li se aplicǎ în egalǎ mǎsurǎ, deoarece multinaţionalele creditoare nu ar fi, la rândul lor, avantajate de aceastǎ procedurǎ. Concordatul preventiv presupune un termen mai lung de soluţionare a datoriilor şi o înţelegere amiabilǎ cu creditori, iar multinaţionalele fiind în general asigurate împotriva riscului de neplatǎ a clienţilor sunt cu mult mai avantajate în cazul declarǎrii insolvenţei unui <<rǎu-platnic>>, întrucât îşi pot recupera mult mai rapid banii de la asiguratori, având toate aceste sume deja provizionate”, a arǎtat Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit, unul dintre liderii pieţei de contabilitate, consultanţă fiscală şi audit, companie situată pe locul 6, ca cifră de afaceri, în topul naţional realizat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). „În ceea ce priveşte firmele mici şi medii, din estimǎrile noastre, peste 60% dintre firmele cu datorii semnificative ar trebui sǎ apeleze sau vor apela la procedura concordatului preventiv în schimbul insolvenţei, reuşind sǎ obţinǎ acordul creditorilor”, a adǎugat Mirela Şerban.

Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv, aprobatǎ de Parlament la sfârşitul anului trecut, va intra în vigoare la data de 13 ianuarie 2010. La aceastǎ procedurǎ poate recurge orice debitor care îndeplineşte o serie de condiţii: nu a fost condamnat pentru infracţiuni fiscale, nici o procedurǎ de insolvenţǎ nu a fost deschisǎ împotriva sa în ultimii 5 ani etc, pe scurt are „o bunǎ purtare în afaceri”.

Citeste si:  Nevoia copiilor de a face meditatii la limba engleza

Concordatul preventiv este o formǎ de rezolvare a dificultǎţilor financiare ale unei companii în vederea continuǎrii activitǎţii acesteia. Concordatul preventiv presupune un contract încheiat între firma cu datorii (debitorul) – pe de o parte – şi creditorii care deţin cumulat cel puţin douǎ treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza unei înţelegeri amiabile. Contractul de concordat preventiv cuprinde un plan de redresare a întreprinderii aflate în dificultate, care poate include restructurarea conducerii, reducerea personalului, înfiinţarea sau desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru etc. „În anul 2009 multe firme şi-au negociat datoriile şi au elaborat planuri de restructurare, deci, cumva, au aplicat un fel de <<concordat preventiv>> propriu. Acum avem şi forma legalǎ care aduce în plus protecţia, adicǎ dacǎ înainte o firmǎ mergea la zece furnizori <majoritari>> şi se înţelegea cu ei, iar cu unul singur nu reuşea sǎ ajungǎ la un punct comun, atunci acela o putea acţiona şi declanşa starea de insolvenţǎ/executare...”, a explicat reprezentantul R&M Audit.

În plus, printre prevederile de bazǎ ale legii se aflǎ posibilitatea ca judecatorul-sindic sǎ dispunǎ suspendarea provizorie a executǎrilor silite împotriva debitorului, precum şi faptul cǎ, pe parcursul contractului de concordat preventiv (care nu poate depǎşi 18 luni),  debitorul trebuie sǎ achite minim 50% din datorii, ca urmare a aplicǎrii planului de redresare. “De asemenea, comparativ cu procedura insolvenţei, contractul de concordat preventiv afecteazǎ cu mult mai puţin imaginea şi credibilitatea comercialǎ a firmei cu probleme şi, în plus, se bazezǎ pe o înţelegere amiabilǎ cu creditorii“, a precizat Mirela Şerban.

Citeste si:  Saci vidat haine: ce sunt, cum functioneaza, ce avantaje au

Proiectul de concordat preventiv este pus în aplicare de un conciliator provizoriu (un practician în insolvenţǎ), propus de cǎtre debitor, şi numit de cǎtre judecǎtorul-sindic. Contractul de concordat preventiv se supune constatǎrii judecǎtorului-sindic prin încheiere; pentru a face contractul opozabil şi creditorilor nesemnatari ai acestuia, contractul trebuie omologat de cǎtre judecǎtorul sindic, în cazul în care o serie de condiţii sunt respectate. 

Procedura insolvenţei a fost aplicatǎ adesea abuziv, mai ales în perioada în care valoarea creanţelor care permiteau iniţierea procedurii era de doar 10.000 lei (faţǎ de 30.000 lei în prezent). În schimb, concordatul preventiv protejeazǎ debitorii, dar nu oferǎ suficientǎ protecţie creditorilor în cazul în care firmele cu probleme nu îşi îndeplinesc obligaţiile pe care şi le asumǎ prin contractul de concordat preventiv“, a arǎtat Mirela Şerban. Legea prevede posibilitatea introducerii unei acţiuni de suspendare a contractului de concordat preventiv în cazul în care se constatǎ încǎlcarea gravǎ de cǎtre debitor a obligaţiilor asumate prin contract, dar defineşte aceste încǎlcǎri în sensul favorizǎrii unor creditori, ascunderii sau externalizǎrii de active etc. „Prin aprobarea suspendǎrii contractului de concordat preventiv, judecǎtorul-sindic acordǎ creditorilor daune-interese, în condiţiile dreptului comun. Problema este cǎ aceştia trebuie sǎ îşi recupereze şi aceşti bani, plus creanţele care erau în vigoare la începutul contractului de concordat. De asemenea, legea nu precizeazǎ ce se întâmplǎ dacǎ la încheierea perioade de concordat preventiv- care poate merge pânǎ la 1 an şi jumǎtate- debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile, în condiţiile în care a beneficiat între timp de ajutorul şi înţelegerea creditorilor. Legea este bunǎ pentru firmele aflate în dificultate, însǎ, pentru a fi echilibratǎ şi a le stimula o datǎ în plus pe acestea sǎ îşi rezolve problemele şi sǎ îşi eficientizeze activitatea, ar trebui completatǎ cu prevederi legate de neîndeplinirea contractului de concordat preventiv“, a precizat Mirela Şerban.

Citeste si:  Reguli pentru amenajarea biroului de acasa

 

***

Despre R&M Audit

Înfiinţată în anul 2000, compania R&M Audit a devenit lider în soluţii fiscale şi contabile inteligente, care au la bază competenţa în domeniul financiar, completată de o viziune avangardistă asupra mediului de business.

R&M Audit oferǎ servicii de audit, consultanţă fiscalǎ şi financiarǎ, contabilitate, salarizare, controlling şi arhivare.

Cu un portofoliu de peste 200 de clienţi, care cumuleazǎ 300 de puncte de lucru, R&M Audit a avut prilejul de a cunoaşte particularităţile companiilor din majoritatea sectoarelor de activitate: agricultură, asigurări, brokeraj, comerţ, construcţii, farmaceutic, fonduri structurale, import-export, IT, media, producţie, publicitate, turism etc.

R&M Audit este certificată de Camera Auditorilor Financiari din România, Camera Consultanţilor Fiscali, precum şi de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).  În anul 2008, R&M Audit a urcat pe locul 6 în topul CECCAR după cifra de afaceri.