Bancile comerciale sunt nevoite sa mareasca de la 30 la 35% nivelul rezervelor minime obligatorii depuse la banca centrala, aceasta masura fiind luata de Banca Nationala a Romaniei miercuri pentru a contracara inflamarea inflatiei. Banca centrala sustine ca bancile comerciale trebuie sa diminueze creditul, intrucat oferta de bunuri romanesti este deficitara, cumparaturile romanilor de produse de import “pe datorie” umfland peste masura deficitul balantei comerciale, asadar si pe cel al contului curent.

Efectele masurii de limitare a creditarii in valuta s-au resimtit in ultimele luni, cand ponderea creditului in lei a crescut. “Intre timp bancile si-au realimentat capitalul social, si au luat masuri pentru a creste creditarea in valuta”, sustine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isarescu.Vasilescu sustine ca Banca Nationala a anuntat de ceva vreme ca va introduce masuri si mai restrictive de limitare a ritmului de crestere a creditarii in valuta, atat timp cat oferta interna stagneaza, iar cererea ramane la un nivel exploziv.

Totodata, banca centrala nu a marit dobanzile pe care le ofera bancilor pentru depozitele obligatorii. Cresterea costurilor creditarii in valuta pentru banci ar putea duce, insa, la o crestere a dobanzilor aferente imprumuturilor, indeosebi a celor in euro. “Costurile aferente rezervei minime depuse de banci la BNR au crescut cu o sesime fata de nivelul initial, in piata fiind posibile majorari de costuri cu 0,25%-0.40% fata de 1-1,5% initial. Depinde de costurile aferente atragerii resurselor in valuta – si de volumul sumelor atrase din piata si de la bancile – mama”, sustine un bancher. “Multe banci vor incerca sa mai traga in jos dobanzile acordate depozitelor in valuta. Nu ne asteptam la cresterea dobanzii creditelor in valuta pentru populatie, cel putin nu de sarbatori, si nici in ianuarie, cand e o “luna moarta” in ceea ce priveste creditarea”, spune sursa citata.

Citeste si:  Macovei vrea procese de presa civile, dar fara taxe de timbru

“Cred ca problema de costuri va fi rezolvata prin majorarea cu 0,5-1% a dobanzilor acordate corporatiilor, care sunt negociabile. Se stie, in piata, ca bancile au scazut pana la 4-6% nivelul dobanzilor in valuta pentru firme, si se asteapta, odata cu noul motiv generat de cresterea rezervelor minime, sa majoreze usor nivelul dobanzii”, a adaugat sursa citata.

“Dupa cresterea ratei rezervei la valuta, presiunea suplimentara pe costuri bancare este de circa 0,1%-0,15%. Acest cost suplimentar se poate transfera de catre banci fie pe partea de depozite atrase in valuta (dobanda mai mica la aceste depozite) fie pe partea de credite in valuta (dobanda mai mare la aceste credite), in functie de politica fiecarei banci”, sustine Ionut Dumitru, seful departamentului de Cercetare al Raiffeisen Bank.

BNR incearca sa faca mai atractiva creditarea in lei, pentru a face instrumentul de politica monetara propriu, respectiv dobanda de politica monetara in lei, mai eficienta, explica Dumitru. “Era o masura asteptata, pentru ca posibilitatile de restrictionare a creditului in valuta ale bancii centrale sunt destul de limitate, una din ele fiind cresterea costului creditului in valuta pentru banci”, a adaugat Dumitru.

Citeste si:  MTS Leasing a intrat in incapacitate de plata

“BNR vrea sa determine o migrare si mai marecatre creditele in lei”, spune Dumitru.

“Dobanda de politica monetara este in momentul de fata ineficienta, intrucat BNR nu poate controla suficient acest instrument de politica monetara”, spune Dumitru.

Dobanda BNR apasa asupra monedei nationale, iar in momentul de fata, circa 60% din credite sunt in valuta si doar 40% in lei.

Toate creditele apasa pe inflatie, stimuland importurile, insa BNR poate controla creditul in lei prin dobanzi, daca restrictioneaza suficient de mult creditul in valuta. “BNR a reusit, prin masurile anterioare de limitare a creditului, (prin instituirea limitei de 300% din fondurile proprii ale bancilor pentru creditele in valuta,) sa diminueze pentru lunile septembrie si octombrie ponderea creditului in valuta, care a scazut de la 60 la aproape 57%, in vreme ce componenta in lei a crescut la peste 42%”, spune Dumitru.

Autor: Bogdan Tudorache