Nu mai putin de 98.381,94 hectare din suprafata Romaniei sunt contaminate in urma exploatarilor zacamintelor, si nu numai. Astfel, potrivit datelor existente in evidentele agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului, la nivel national exista 1.052 de situri contaminate, totalizand o suprafata de 98.381,94 hectare (984 kilometri patrati).
Luand in considerare tipurile de activitati cu efecte poluante asupra solului si subsolului, datele Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor releva ca in siderurgie, metalurgie feroasa si neferoasa se afla 8 situri contaminate cu o suprafata totala de 89.961,60 hectare. De asemenea, industria extractiva se poate “lauda” cu 170 situri contaminate cu o suprafata totala de 2.725,46 ha; industria petroliera (incluzand zone de extractie, separatoare, conducte de transport, unitati prelucratoare, depozite, batale de deseuri petroliere, statii PECO etc.) detine 232 situri contaminate cu o suprafata totala de 2.664,78 hectare. Sectorul energetic a lasat in urma 10 situri contaminate cu o suprafata totala de 1.700,28 hectare. Si depozitele de deseuri industriale, respectiv industria chimica, constructii de masini, materiale de constructie etc., au provocat contaminarea a 110 situri cu o suprafata totala de 954,92 hectare. Deseurile menajere nu sunt mai putin periculoase, acestea lasand in urma 475 situri contaminate pe o suprafata totala de 684,62 hectare. Fermele agricole incheie lista cu 47 situri contaminate cu o suprafata totala de 30,90 hectare.

Citeste si:  61% dintre romani muncesc atipic

Nu avem decat programe pilot

Situatia de fata nu este deloc de neglijat daca raportam importanta pe care tarile membre ale Uniunii Europene o acorda decontaminarii siturilor, in timp ce in tara noastra toate demersurile in acest sens s-au limitat la programe de studiu pilot. “In Germania, de exemplu, prin cele doua programe de decontaminare se cheltuiesc anual zeci de miliarde de euro”, ne-a spus Nicolae Heredea, director general in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Acesta a recunoscut, de altfel, ca decontaminarea terenurilor afectate nu este un demers tocmai simplu, cel putin din punct de vedere financiar. “Investigatiile si tratamentul solului fac parte din cele mai scumpe tehnici pe plan mondial”, a adaugat oficialul MMGA.

Cea mai mare parte a Ploiestiului este contaminata

In ceea ce priveste cele mai afectate zone ale tarii din punct de vedere al contaminarii, Heredea a precizat ca Ploiestiul este, de departe, una dintre ele.
“Un foarte mare procent din suprafata pe care se afla orasul Ploiesti este contaminat. Trebuie sa tinem cont ca este afectata si panza de apa freatica, dar nu stim exact pana la ce adancime a ajuns poluarea. In cazul Ploiestiului putem spune ca este vorba de unul dintre cazurile cele mai nefericite, dat fiind faptul ca specialistii straini au fost surprinsi de gradul avansat de poluare a solului”, a adaugat reprezentantul MMGA. Procesul de refacere a unui teren afectat de poluare poate dura de la un an pana la 4-5 ani, in functie de gravitatea contaminarii.

Citeste si:  Turistii romani au cheltuit peste 100 milioane de dolari

Directiva in favoarea pagubitilor

Intr-o alta ordine de idei, odata cu intrarea Romaniei in spatiul comunitar, vom avea parte de o directiva care prevede posibilitatea de despagubire a celor care au fost mai mult sau mai putin afectati de contaminarea solului. “Odata cu integrarea, prejudiciile de mediu vor putea fi despagubite datorita unei directive europene de care va trebui sa tinem cont.
Astfel, toti operatorii care au creat prejudicii de acest fel vor putea fi trasi la raspundere”, a incheiat Nicolae Heredea.
Referitor la celelalte elemente de caracterizare a zonelor contaminate, nivelul hidrostatic, distributia pe verticala a contaminantilor (daca acestia afecteaza numai solul sau sunt prezenti si in secventele litologice subiacente acestuia ori in panza freatica), starea actuala (daca sunt incluse in programe de conformare, in reconstructie ecologica), proceduri de reconstructie ecologica, datele referitoare la aceste aspecte sunt in curs de colectare.

Autor: Gabriel Botezatu