Perspectivele aprecierii leului determina investitorii straini sa aloce fonduri masive pentru a achizitiona active romanesti, desi vanatorii de profituri ar putea constata ca eventualele castiguri nu sunt atat de facile pe cat s-ar astepta, comenteaza Reuters. Decizia de saptamana trecuta a Bancii Nationale a Romaniei de a-si concentra atentia asupra controlarii inflatiei ar putea insemna acceptarea unei mai mari flexibilitati de apreciere a leului si va incuraja intrarile de capital strain, atrase de activele denominate in lei.

Intrarile vor fi foarte mari

Tintirea directa a inflatiei implica cu precadere utilizarea ratelor dobanzilor, in defavoarea interventiilor pe piata monetara, in vederea limitarii riscului inflationist, reducand astfel necesitatea de a interveni pentru prevenirea aprecierii leului. “Investitorii vor considera ca tintirea inflatiei implica o probabilitate mai mare de apreciere a leului in raport cu euro si dolarul”, a spus Frank Gill, de la IDEA Global din Londra. El a adaugat ca anul viitor vor fi eliminate ultimele restrictii pentru contul de capital, astfel incat intrarile vor fi foarte mari. In opinia lui Gill, leul se va aprecia la 3,15 unitati pentru un euro pana la sfarsitul anului si la 2,80 unitati in 2006.
Leul s-a apreciat cu 11% in acest an iar moneda este cotata la 3,50 unitati pentru un euro, in pofida interventiei bancii centrale. Prin contrast, coroana ceha a inregistrat un avans de 2,6% de la inceputul anului. Accesul investitorilor straini pe piata romaneasca este limitat la actiuni si la depozite bancare in lei. Incepand de anul viitor, acestia vor avea posibilitatea sa cumpere obligatiuni denominate in lei. Totusi, fluxurile de capital au fost mari, indicele bursier BETI inregistrand o crestere de 65% in acest an, dupa avansul de 101% din 2004. Rezervele Bancii Nationale au crescut la randul lor cu aproape o treime, din luna ianuarie, la circa 15 miliarde de dolari.
Romania, ca si Polonia si Republica Ceha, va adopta moneda unica europeana, iar investitorii spera ca leul va atinge performantele zlotului si ale coroanei, crescand in valoare pe masura ce trecerea la euro se va apropia. “Dupa liberalizarea completa a pietei, Romania ar putea urma cursul tarilor din Europa Centrala in privinta datoriilor locale si a ratelor de schimb”, a spus Barbara Nestor, analist pentru pietele emergente la Commerzbank din Londra.

Citeste si:  Cit costa numarul tau de telefon

Pericol pentru tinta de inflatie

Ingrijorata de intrarile de capital speculativ, Banca Nationala a lansat o campanie de reducere a ratelor dobanzilor, cu 4,5 puncte, la 8,5% pe an. Inflatia se mentine insa la peste 9% pe an. Banca centrala are pentru acest an o tinta de inflatie de 7,5% si de 5% pentru 2006, cu o marja de fluctuatie de 1%, in functie de nivelul taxei pe valoarea adaugata. BNR intentioneaza sa permita fluctuatia controlata a leului si sa intervina ocazional pentru a preveni aprecierea accentuata a monedei nationale. Analistii considera insa ca astfel de interventii ar putea pune in pericol respectarea obiectivului referitor la inflatie, tintirea acesteia implicand aprecierea leului, care actioneaza ca un mecanism dezinflationist. “Tintele referitoare la inflatie pot fi respectate, dar nu permit un suficient spatiu de manevra pentru politica monetara. Trebuie sa reamintim ca ratele reale ale dobanzilor sunt negative in Romania – ceea ce nu este sustenabil pe termen lung”, a spus Lars Christensen, de la Danske Bank, care a estimat ca leul va reveni la nivelul de 3,6 unitati pentru un euro pana la sfarsitul anului.
Analistii considera ca nivelul scazut al datoriei publice in lei – estimata la circa 3,7 miliarde de dolari, comparativ cu aproape 40 de miliarde de dolari in Polonia – explica cererea mare pentru titluri de stat.
Romania intentioneaza sa extinda piata locala a datoriilor in lei, dar exista temeri ca aceasta ar putea fi neincapatoare daca fondurile straine vor continua sa intre in tara. “Din punctul lor de vedere, capitalul speculativ ar putea reprezenta o problema”, a spus Gill, care s-a referit la dobanzile ridicate de care beneficiaza investitorii straini, in conditiile reducerii profiturilor in restul Europei Centrale. Gill a mai spus ca o cantitate mare de bani intra pe o piata extrem de mica, iar acest fapt ar putea afecta exportatorii.

Citeste si:  Programul de guvernare, dat peste cap