In ciuda faptului ca anul acesta preturile materialelor de constructii vor cunoaste o majorare de pana la 10 procente, piata materialelor va fi una dintre cele mai dinamice din economia autohtona. Potrivit unui studiu CB Richard Ellis, 2006 va fi anul constructiilor in Romania, ceea ce explica evolutia ascendenta a pietei materialelor de constructii. Aceasta din urma “este normal sa creasca, pentru ca urmeaza in mod firesc trendul constructiilor”, ne-a spus Dan Cristescu, vicepresedinte al Casei Sociale a Constructiilor.
Se pare ca cererea ridicata la materialele pentru constructii mai este cauzata de ceva. “Anul trecut a fost un an foarte ghinionist din punct de vedere meteorologic. Au fost inundatii, surpari de teren si nu s-a putut construi. Pe de alta parte, anul acesta sunt puse la punct o multime de programe pentru locuinte fata de 2005”, ne-a declarat Gheorghe Polizu, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii.
Evolutia pietei materialelor de constructii va lua amploare cu atat mai mult cu cat cea a constructiilor va creste cu “cel putin 10%, dar trebuie sa tinem cont ca n-am socotit decat constructiile inaltate din fonduri interne, nu si pe cele din fonduri structurale”, in opinia reprezentantului Casei Sociale.
Potrivit studiului, au inregistrat cresteri de preturi de circa 19 la suta materialele pentru instalatii (tevi, fitinguri, coturi, robineti, racorduri, obiecte sanitare etc.).
De asemenea, pretul unei caramizi a crescut de la 7.100 de lei pe bucata, in septembrie 2004, la 8.500 de lei, in septembrie 2005. Si cheresteaua, un material foarte folosit in constructii, a inregistrat cresteri semnificative. In toamna lui 2004, un metru cub de cherestea costa 3,5 milioane lei, iar in 2005, aceeasi cantitate putea fi achizitionata cu 4,2 milioane.
In fine, pretul unui alt material utilizat foarte des, cartonul bituminat, a crescut de la 23.500 de lei metrul patrat la 25.000 de lei.

Citeste si:  Fermele romanesti trebuie sa se asocieze pentru a fi competitive

Cimentul reprezinta 6% din totalul pietei de constructii

Fiind cel mai mare consumator de ciment din productia totala, sectorul constructiilor civile are o pondere de peste 60 la suta din comertul cu ciment. Conform Rompres, cererea de ciment devine tot mai mare, piata avand un ritm de crestere anual de 3-5 la suta, dezvoltandu-se in special in domeniul livrarilor vrac.
Piata cimentului reprezinta in prezent circa 6 la suta din totalul pietei de constructii, apreciaza surse din Carpatcement. La celelalte materiale de constructii se pare ca preturile vor fi afectate, din aceasta primavara, de majorarea costurilor la gaze si la energie electrica.
Spre exemplu, la productia armaturilor, a cimentului si a betonului consumul de curent si de gaze este mai mare, spre deosebire de produsele din lemn, unde cuantumul este mai redus.
Oricum, persoanele care aveau in plan sa inceapa in aceasta primavara constructia unei case vor fi nevoite sa-si refaca calculele. Astfel, cimentul, fier-betonul, tamplaria din PVC, geamul termopan, chiar si cheresteaua vor cunoaste cresteri de pret de aproximativ 8-10 la suta, conform specialistilor in domeniu.

Cresteri spectaculoase la tamplaria PVC

Citeste si:  Investitorii pun la bataie milioane de euro pentru energia eoliana

Si costurile de achizitie pentru sistemele metalice destinate constructiilor civile si industriale vor inregistra o curba ascendenta. In felul acesta, scumpirea materialelor ar putea determina o crestere de 5 pana la maximum 10 la suta a metrului patrat construit. Pentru o casa de 100 de metri patrati din zidarie portanta cu ansambluri si plansee din beton armat sunt necesari 40 mc de caramizi, 20-25 mc de betoane si 2.500 de kilograme de armatura. Preturile medii practicate in prezent pe piata la principalele materiale sunt: beton – aproximativ doua milioane de lei pe metru cub; fier beton – circa 22.000 de lei per kilogram; caramida porotherm – in jur de 2,5-2,7 milioane de lei pe metru cub.
Finisajele cunosc si ele o spectaculoasa crestere. Piata sistemelor de invelitori a inregistrat, in 2005, vanzari de peste 10 milioane de metri patrati, in crestere fata de 8,9 milioane metri patrati in 2004. La aceasta se adauga si accesoriile, care reprezinta, in medie, 30 la suta din valoarea totala. Pe aceasta piata activeaza aproximativ 500 de producatori de profil din principalele 20 de orase ale tarii. Vanzarile de tamplarie PVC si de geamuri termoizolante au crescut, in 2005, cu circa 25 la suta fata de anul anterior, ajungand la aproape 700 milioane de euro, dupa cum indica studiile facute de Neomar Consulting, companie specializata in cercetari de marketing.

Casele din material lemnos incep sa patrunda pe piata autohtona

Intre timp, casele executate din material lemnos incep sa patrunda pe piata romaneasca, desi acest tip de imobil nu prea a prins la romani, decat cel mult ca resedinta pentru vacanta, deoarece lumea prefera materialele clasice (caramida sau prefabricatele), considerate mai rezistente. Insa constructiile din lemn reprezinta alternativa mai ieftina la cele din caramida, preturile pentru un metru patrat construit fiind intre 100 si 400 euro, in functie de materialele folosite. Convenabile si ca pret, si ca timp de asamblare, casele din lemn “made in Romania” au devenit foarte cautate in America si Germania.
Pentru a construi o casa din lemn, clientul trebuie sa aiba fundatia ridicata, iar montajul dureaza aproximativ o saptamana. Lemnul este tratat ignifug (contra incendiilor), antiseptic (contra cariilor) si fungicid (contra ciupercilor). Rezistenta se asigura prin panouri tip sandvis autoportante pe o structura din rigle rasinoase, hidroizolate exterior cu folie PVC, izolate cu vata minerala si termoizolatie interioara cu folie de aluminiu si placate pe ambele fete cu placi din OSB. Tamplaria se realizeaza din lemn stratificat cu esenta de rasinoase, geamul fiind de tip termopan. Tinand cont de criza de locuinte, este de asteptat ca aceasta sa fie decisiva pentru cresterea cererii acestui tip de case.

Citeste si:  Basescu asmute Consiliul Concurentei pe toti producatorii de benzina

Autor: Gabriel Botezatu