Odata cu integrarea, Romania va participa la procesul european de decizie prin europarlamentari, printr-o functie de comisar, prin membrii Executivului ce vor participa la Consiliul UE si prin diferiti alti functionari

“Romania va avea cel mai probabil un comisar pentru mediu sau cultura´´, a declarat senatorul PNL Adrian Cioroianu, euroobservator in cadrul PE. Nicolae Vlad Popa, un alt senator PNL sustine ca Romania ar trebui sa se orienteze spre un sector mai important din cadrul Comisiei Europene si anume spre economie.
In acest moment Comisia Europeana are 25 de comisari europeni, fiecare apartinand unui stat membru si are diferite domenii de activitate. La momentul aderarii Romaniei numarul comisarilor va creste la 27, numarul maxim la care poate ajunge Comisia in acest domeniu, conform Tratatului de la Nisa din 2001. Sectoarele de activitate ale Comisiei sunt tot atatea ca si numarul comisarilor si dintre acestea unele sunt mai importante, respectiv economie, industrie, buget, justitie, extindere, afaceri regionale. Este aproape sigur insa ca noi nu vom primi un asemenea post.

Comisarul european, alegere grea

Persoana care ocupa postul de comisar european trebuie sa fie o persoana publica, care sa aiba pregatirea necesara pentru postul pe care il ocupa. ´´Este foarte probabil sa fie o persoana care a ocupat postul de ministru sau prim-ministru´´, a declarat Nicolae Vlad Popa referindu-se la Romania. De aceeasi parere este si Adrian Cioroianu, dar si Roberta Anastase, deputat PD si euroobservator in cadrul PE.
Cioroianu mai crede ca aceasta persoana trebuie sa aiba multa mobilitate pentru a se putea deplasa, dar si sa cunoasca bine mai multe limbi straine. Dar deocamdata este prea devreme sa vorbim despre un nume pentru ca potrivit Robertei Anastase, in Romania avem alte chestiuni de rezolvat. ´´Mai avem multe teme de facut pentru a adera la UE, trebuie sa ne concentram la raportul din 16 mai, la votul din Consiliul de Ministi din iunie, si nu in cele din urma, la raportul final din noiembrie´´, a declarat ea.
Guvernul este cel care numeste comisarul, propunerea fiind aprobata de Parlamentul romanesc urmand sa fie transmisa Parlamentului European si presedintelui Comisiei Europene pentru a putea fi numit in functie oficial.

Citeste si:  Afacerile din spitale, la control

Alegerile pentru PE, inca in proiect

Pentru moment avem mai multe proiecte de desemnare a parlamentarilor ce ne vor reprezenta in cadrul PE. Avem pe de-o parte proiectul PSD care propune alegeri regionale si pe de alta parte proiectul PD ce vizeaza alegeri unice la nivel de tara. Potrivit Robertei Anastase, este normal sa avem alegeri unice la nivel de tara pentru ca nu suntem un stat federal astfel incat sa putem vorbi despre alegeri regionale.
Dar aceasta nu este singura problema, pentru ca nu este inca stabilit nici anul in care se vor desfasura aceste alegeri. Exista o varianta pentru acest an, inainte de aderare sau 2009, cand vom avea alegeri si pentru Parlamentul national. Conform lui Anastase, cea de-a doua varianta este propusa de Tratatul de aderare si presupune numirea de catre Parlamentul national a euroobservatorilor din acest moment pentru postul de parlamentar european pana la alegerile din 2009.

35 de parlamentari romani in PE

Citeste si:  10% reducere a accizei la cafea

In momentul de fata sunt numiti 35 de euroobservatori in cadrul PE, iar numarul de parlamentari romani desemnati pentru aceasta functie va fi acelasi. Numarul de europarlamentari ai fiecarui stat este calculat in functie de numarul de locuitori ai tarii respective.
Numarul de parlamentari pe care il va avea Romania in cadrul acestei institutii va fi mai mare decat al altor importante state din UE. Chiar daca numarul romanilor in PE este mare, acesti oficiali vor trebui sa sustina cauza partidelor la care ei sunt afiliati.
Astfel ei nu vor sustine interesele Romaniei ca stat, ci doctrina politica a partidului in care sunt inregimentati. Aceasta este o prevedere oficiala a tratatelor UE referitoare la prerogativele Parlamentului European.

Romania si Consiliul de Ministri

Ca parte a UE Romania va participa si la Consiliul de Ministrii, institutia in care se iau deciziile importante ale acestui for pe baza recomandarilor Comisiei Europene. Consiliul de Ministri se poate reuni in sesiune plenara, in care participa toti prim-ministrii satelor membre.
O alta varianta este aceea a reuniunii la nivelul unor comisii ministeriale specializate pe anumite teme, la care participa ministrii din statele membre care reprezinta domeniul de dezbatere.
Deciziile in cadrul Consiliul UE se poate lua prin unanimitate, prin majoriate sau majoriate calificata. Romania va detine inclusiv presedintia acestui for, dat fiind faptul ca ocuparea acestei functii se face prin rotatie de catre toate statele membre.

Citeste si:  Peste 800 de milioane de euro anual contributia Romaniei la bugetul UE

Romania, observator activ

In acest moment Romania participa in calitate de observator activ in cadrul a sapte structuri europene. Acestea sunt: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul de Ministri, Comitetul Reprezentantilor Permanenti – COREPER I si II, Grupurile de lucru ale Consiliului, Comitetele si grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Comitetului Regiunilor si Consiliului Economic si Social. Timpul pe care il avem la dispozitie pana in 2007 poate fi considerat ca timp acordat pentru a stabili, dezvolta si perfectiona procedurile interne.

Autor: Dana Dumitrescu