Romanii care au avut probleme cu sanatatea anul trecut au „cumparat“ bunavointa si profesionalismul medicilor cu echivalentul a 360 de milioane de dolari, adica 10% din bugetul pe 2004 al Ministerului Sanatatii. Este vorba de traditionala spaga, nu de pretul consultatiilor cu chitanta. Valoarea spagilor platite de bolnavi a fost cuantificata chiar de ministerul de resort care a comandat un studiu pentru a stabili cine si pentru ce se da mita in sistemul medical autohton. Avand in vedere faptul ca mita medicala a ajuns in tara noastra la paroxism, Ministerul Sanatatii a propus elaborarea unui „Plan de masuri pentru scaderea platilor informale si cresterea transparentei in sectorul de sanatate romanesc“. Finantat de Banca Mondiala, programul va incerca sa elimine „darul“ prin oficializarea lui cu ajutorul chitantei. Desi mai mult de jumatate dintre romani considera plata informala sau mita, pe limba noastra, ca fiind o forma de coruptie, 23% accepta sa plateasca motivand ca „asa este obiceiul“. „Traim in Romania, la portile Orientului si in mijlocul Balcanilor.

Plata informala face parte din cultura noastra“, explica Mihai Valnoiu, unul dintre conducatorii proiectului care vrea sa scoata spaga din sistem, mecanismul dupa care se ghideaza tot romanul. Studiul prezentat ieri arata ca 46% din cetatenii romani ar prefera sa plateasca serviciile care nu sunt acoperite de stat, pentru a nu mai fi obligati sa dea mita.

Comandat de Ministerul Sanatatii, sondajul privind platile neoficiale arata destul de ingrijorator: 42 de romani dintr-o suta care au apelat la unitatile sanitare de stat au dat „darul“ la medic, si mai mult de jumatate au fost „mai atenti“ cu asistentele. Spaga nu se impiedica de forma de proprietate a institutiei la care apeleaza bolnavul, astfel ca 18% din cei care au apelat la serviciile medicale private au dat si cadouri.

Citeste si:  Statul vinde pana la 75% din CEC

Cui dauneaza mita?

In primul rand statului. Cei 360 de milioane de dolari, care au fost platiti la negru de romani personalului medical, ar fi putut intra in punga Ministerului Sanatatii. Acesti bani reprezinta mai mult de 10% din bugetul Sanatatii de anul trecut. O categorie care are de suferit de pe urma sistemului de „atentii“ banesti o reprezinta chiar pacientii. Acestia pot avea de suferit de pe urma „inechitatii de tratament“ din partea medicilor. Cat platesti, atat primesti, aceasta este legea spagii. De asemenea, un alt sector unde mita se simte pe taram sigur este cel farmaceutic. Companiile de medicamente acorda comisioane ilegale catre achizitori si catre medicii care prescriu pastile. Licitatiie care se organizeaza (electronic) in domeniul farmaceutic au dus la achizitionarea de produse foarte slab calitative. Si din nou pacientii au de suferit, inghitind hapuri care nu-si fac efectul. Producatorii de medicamente ce nu ies in fata la licitatii pentru ca nu obisnuiesc sa dea spagi au, la randu-le, de pierdut.

Pe ce da Banca Mondiala banii

Unul dintre mijloacele prin care realizatorii proiectului vor sa elimine plata informala este legalizarea acesteia. Adica stabilirea unui pachet minimal de servicii pe care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) le deconteaza. Pentru servicii in afara acestui pachet, pacientul ar urma sa plateasca, fara ca aceasta sa echivaleze cu spaga. Se mai propune coplata, ceea ce inseamna ca bolnavii care vor sa fie tratati superior, vor plati suplimentar. Pe langa asistenta medicala permanenta si tratamentul de baza, clientul se mai bucura si de televizor si Internet in camera in care, la alegere, poate sta singur. Sefii proiectului mai sustin si ideea platii de catre pacienti a asigurarilor de sanatate suplimentare pentru a acoperi serviciile pe care CNAS nu le deconteaza. O alta masura impotriva coruptiei din sistemul sanitar este introducerea unui „Ghid de conduita“, pentru medici. Se doreste de asemenea si aplicarea legislatiei privind traficul de influenta, primirea de foloase necuvenite si remuneratia injusta.

Citeste si:  Salariile functionarilor care gestioneaza fondurile UE vor fi majorate cu 75%

Medicina romaneasca, pe veci corupta

„Sistemul de sanatate este orientat catre furnizori si nu catre asigurati“, sustine Bogdan Lazarescu, team- leader in cadrul proiectului. El a explicat ca scoaterea mitei din sistem a fost incercata si de Grecia, unde inca nu s-a reusit. Cel mai optimist rezultat, pentru Romania, ar fi diminuarea platii informale. Desi politicile privind eliminarea spagii sunt promitatoare, ele ar aduce multe inechitati. In primul rand, sustin realizatorii proiectului, diminuarea pachetului de servicii asigurate de CNAS ar scadea accesul populatiei la sanatate. Introducerea coplatilor ar aduce inegalitati constand in accesul la servicii in functie de capacitatea de a plati. Iar „Ghidul de conduita“ nu le convine deloc medicilor. „Vad ca se face mare caz in jurul Ghidului de practica. Acestea (ghidurile) sunt niste lucrari in scopul educarii practicilor si nu sunt neaparat necesare“, spune directorul Colegiului Medicilor, Marius Alexandru Litu. Aceste „norme“ de eliminare a platilor informale vor fi puse in aplicare incepand cu 1 ianuarie 2006. Cel mai important, sustine echipa antispaga, este ca regulile sa inceapa sa fie aplicate toate o data. „Daca aplicam trei masuri din sase, nu facem nimic. Mai rau stricam“, spune Mihai Valnoiu.

Citeste si:  Trabantul, o iubire eterna

Cine, unde si cati bani a dat

Calculul facut de delegatii Ministerului Sanatatii arata ca in medie, un roman mituiette medicul de familie cu 160.000 de lei vechi. Bani sau faimoasa „ciocolata“. In cadrul unei unitati sanitare ceva mai mari, cum ar fi policlinica, spaga creste la 400.000 de lei. Doctorul de la spital are motive sa fie mult mai multumuit pentru ca la el merg cei mai multi bani. Bunavointa unui medic de la spital se plateste cu, in medie, 800.000 de lei vechi. 35% dintre cei carora li s-a cerut spaga au fost abordati in mod direct de catre personalul medical.

Autor: Liana Anghelescu