Comunitatea maghiara din Romania este in prag de a primi de la statul roman proprietati imobiliare si funciare cat o buna parte din Ardeal. Reconstituirea dreptului de proprietate pentru composesoratele maghiare ar insemna, de facto, restituirea Transilvaniei catre maghiari, adica anularea intregului act de la 1 decembrie 1918. Aceasta este esenta declaratiilor facute catre presa de deputatul Aurelian Pavelescu, vicepresedinte al Partidului Initiativa Nationala.

Pavelescu a cerut Autoritatii Nationale pentru restituirea proprietatilor sa sisteze restituirile catre cultele religioase si catre organizatiile maghiarilor. In plus, aceasta Autoritate este somata sa recunoasca situatia juridica reala a acestor imobile. “Bunurile edificate din fondurile publice de catre statul si coroana ungara apartin tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de etnie, iar o improprietarire frauduloasa, pe criterii etnice, va influenta puternic viata economica din regiune si va conduce la puternice convulsii sociale si politice in viitor, cu consecinte grave asupra statului”, mentioneaza deputatul in documentul trimis Autoritatii pentru restituirea proprietarilor. In fapt, vorbim in primul rand de hotararile de guvern privind restituirea bunurilor apartinand cultelor religioase si comunitatilor nationale, hotarari care s-au dat in numar destul de mare, din 1997 incoace. Aurelian Pavelescu contesta orice drept al bisericii reformate sau al composesoratelor maghiare de a primi vreun imobil de la statul roman. El spune ca aceste composesorate cer restituirea unor bunuri in urma afirmatiilor ca organizatia “Statusul romano-catolic” este cea care a detinut cladirile si terenurile revendicate, de la regatul ungar. Dupa Pavelescu, aceasta afirmatie este falsa: “Statusul romano-catolic s-a infiintat pe la jumatatea secolului XIX, fara a avea o personalitate juridica, ci doar o recunoastere informala a functionarii sale. Din organizatie faceau parte clerici, deputati, intelectuali maghiari din Transilvania. Statutul nu era foarte bine definit, dar prezenta unor personalitati ale vietii publice in aceasta asociatie i-a creat notorietatea necesara pentru ca regele Ungariei sa-i ofere in administrare multe dintre proprietatile regatului. Asociatia nu a detinut niciodata proprietatea pe aceste proprietati, ci doar le-a avut in administrare”, insista Aurelian Pavelescu. El atrage atentia ca exact asta reprezinta composesoratele – acele organizatii care sunt posesoare, ca administratore, a unor bunuri. Numai daca luam in calcul centrul istoric al Clujului cu cladirile din jurul statuii lui Matei Corvin si strazile aferente, edifiiciile monumentale din Oradea, Arad, Timosoara, Sighisoara, Sibiu si institutiile de invatamant, spitalele, muzeele, precum si cele 800 de mii de hectare de paduri pe care Cabinetul Tariceanu le-a restituit in 2005 si incepem sa avem imaginea partii din Ardeal care ar intra in proprietate privata a asociatiilor maghiarilor din Romania.

Citeste si:  Finantarea afacerilor mici si mijlocii si incubatoare de afaceri

Desfiintarea Unirii din 1918, prin hotarari de guvern

Prin actul de Unire de la 1 Decembrie 1918, statul roman a devenit proprietarul tuturor bunurilor care apartinusera Ungariei, pana la acel moment. Daca spusele lui Pavelescu sunt adevarate – doar statul ungar fusese proprietarul imobilelor si terenurilor revendicate acum de comunitatea maghiara si bisericile reformate si romano-catolice – atunci putem spune ca este in desfasurare o frauda majora. In ceea ce priveste statutul bisericilor, de exemplu, Aurelian Pavelescu afirma ca Bisericii Romano-Catolice din Transilvania i s-au construit edificii la ordinul Regelui Ungariei, din fonduri publice. Conform aceleiasi surse, n-ar exista nici un act de donatie, nici alt document care sa improprietareasca Biserica cu aceste bunuri. Important de mentionat este faptul ca fondurile publice ale Regatului Ungar, pana in 1918, s-au constituit, nemijlocit, si din taxele si impozitele pe care le plateau romanii din Transilvania, indiferent ca reprezentau o natiune tolerata in zona.

Deputatul PIN afirma ca problema proprietatilor din Transilvania a fost clarificata, de altfel, din punct de vedere juridic si istoric in perioada interbelica de catre statul roman, care nu a recunoscut proprietatea acestor bunuri celor care le solicita astazi. Cercetarile lui Onisifor Ghibu, Istrate Micescu, Victor Onisor si Vasile Borza, precum si a altor oameni de stat, ar demonstra deplin drepturile statului succesor, Romania, asupra acestor averi.

Citeste si:  Suedezii inventeaza „inmormantarea ecologica“

Decizie asupra patrimoniului

Strategia impecabila a maghiarilor din UDMR, pentru obtinerea pe cale pasnica a proprietatii asupra unei importante parti din Ardeal, continua cu Statutul Minoritatilor: Consiliul autonomiei culturale are ca atributie fundamentala dreptul de decizie asupra patrimoniului cultural si istoric al minoritatilor. Adica, acest consiliu va puteadicta, daca statutul minoritatilor s-ar adopta in aceasta forma, restituirea tuturor bunurilor pe care, altfel, statul roman ar putea sa decida ca nu le da cadou. Aprecierea expertilor, citati de Pavelescu, este ca toate bunurile revendicate pot fi evaluate la 7 miliarde de euro. Comunitatea maghiara ar putea dispune doar prin ipotecarea lor, de 3-4 miliarde de euro, cash! Operatiunile financiare care s-ar putea derula cu aceste sume sunt greu de imaginat. Deputatul PIN leaga pierderea a 7 miliarde de euro, de catre statul roman, in favoarea maghiarilor, cu soarta bunurilor fundatiei Gojdu, estimate la nivelul a 1 miliard de euro. Proprietatile care ar fi generat o asemenea cantitate de bani sunt deja vandute de statul ungar unor proprietari austrieci, desi destinatia acestei averi erau bursele catre ortodocsii saraci. Averea ar fi trebuit gestionata, in acest sens, de catre Biserica Ortodoxa.

Citeste si:  Creditul se muta pe card

Cel putin, asa a mentionat in testamentul sau, cel care a adunat averea. In timpul sedintei de guvern comuna Romania- Ungaria, cele doua Cabinete au semnat o hotarare prin care se angajeaza sa contribuie cu sume din bugetele de stat pentru instituirea acestor burse – desi statul roman n-a beneficiat nici un cent de pe urma vanzarii proprietatilor lui Gojdu.

Frunda: Composesoratele au avut in proprietate bunurile

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda spune ca organismele reprezentative ale comunitatii maghiare au avut in proprietate, in perioada interbelica, acele bunuri pe care le revendica acum de la statul roman. Hotararile de guvern nu fac decat sa restabileasca dreptatea, dupa nationalizarile din perioada comunista.

Autor: Lia Bejan