Grupurile financiare care au strategii de expansiune in zona central si est-europeana si cele care au ratat pana acum cucerirea pietei din zona sunt cele care vor formula cele mai mari oferte de pret pentru Banca Comerciala Romana (BCR) si CEC, a declarat ieri pentru “Averea” Michael Mauritz, oficial al Erste Bank.
Erste, care candideaza atat la cumpararea pachetului majoritar al BCR, cat si la preluarea CEC, va face afaceri in Romania anul viitor, chiar daca va trebui sa-si deschida propria banca aici, spune oficialul bancii. Austriecii de la Erste au finalizat cercetarile in camera de date a Bancii Comerciale Romane (BCR) si studiaza datele financiare ale Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), cele doua banci scoase la vanzare in acest an de statul roman. Pentru analistii de la Erste Bank nu a fost o surpriza anuntul oficialilor privatizarii. “E firesc sa fie asa, cred ca toti competitorii sunt de acord cu importanta pretului in competitia pentru BCR. Noi estimam ca raportul dintre pret si planul de afaceri pentru dezvoltarea bancii va fi de 9 la 1. In cazul CEC-ului, strategia de dezvoltare pe care o va prezenta fiecare banca in parte, credem ca va cantari ceva mai mult, reprezentand cam 30% din sanse, restul de 70% fiind date de suma oferita pe actiunile bancii de economii”, a adaugat oficialul bancii austriece.
Cu toate ca pretul e considerat “cheia succesului” pentru cumpararea BCR si CEC, suma pusa in joc de bancile aflate in competitie va depinde strict de planul de afaceri. “In cazul BCR, pretul nu va depinde de valoarea contabila a actiunilor, ci de estimarile de profit pe care si le va face fiecare banca in parte. Daca un grup financiar va considera ca in urmatorii ani va obtine un profit consistent din gestionarea BCR, atunci un pret care va depasi de patru ori, de pilda, valoarea actiunilor vandute va fi ieftin”, spune Mauritz. El spune ca nu batalia intre multi candidati va inflama pretul la care se va vinde BCR, ci estimarea de profit a fiecarui competitor. “Cine sta pe scaunul cumparatorului pune in balanta doua lucruri: riscurile si oportunitatile.
Cumparatorul stie de ce vrea sa achizitioneze o banca”, a explicat Mauritz.
Inn cursa pentru cele doua banci “alearga” trei categorii de grupuri financiare, spun oficialii Erste. Exista grupuri financiare care au o strategie regionala de dezvoltare, dupa cum sunt competitori care au scapat primul val de extindere europeana. O a treia categorie e reprezentata in batalia pentru cele doua banci romanesti de grupuri financiare fara strategii punctuale regionale, a explicat Mauritz. El a lasat sa se inteleaga ca primele doua categorii vor plusa in oferta de pret pentru BCR si CEC, deoarece sunt cele mai motivate. Grupul belgian KBC, austriecii de la Erste si Raiffeisen, ungurii de la OTP si italienii de la Intesa fac parte din categoria bancilor implicate in planuri de dezvoltare in regiune. Din categoria celor care vor aproape cu disperare sa prinda o afacere financiara in zona, fac parte nemtii de la Deutsche bank si portughezii de la BCP Millenium. Am spune noi, disperarea urca pretul. Oficialul Erste Bank sa dea exemplul bancii ABN Amro pentru categoria bancilor fara planuri de expansiune in zona, fie si pentru ca bancherii olandezi au abandonat lupta pentru BCR. “Actionarii unei banci care n-are strategii clare de dezvoltare in zona central si est europeana nu vor accepta ca grupul lor financiar sa plateasca bani multi pentru achizitia unei banci in regiune. Iata de ce aceste banci nu credem ca vor intra in finala, din perspectiva pretului”, a adaugat Mauritz. Oficialii Erste bank nu sunt stanjeniti de noile reglementari impuse de banca centrala a Romaniei privind limitarea creditarii in valuta si nici de scaderea dobanzilor la depozite si credite, sub presiunea BNR. “Am dat credite ieftine in franci elvetieni in Cehia, Croatia siin yeni in Austria. E ca si cand un parinte da unui copil de 18 ani o masina de curse. E clar ca va alerga cu 200 km la ora. Imprumuturile ieftine in valute sunt periculoase pentru ca exista un risc dublu, de marire a dobanzilor si de curs nefavorabil. Credem ca prudenta BNR a fost un gest intelept”, a spus Mauritz.
In chestiunea castigului pe care bancile il obtin din diferenta intre dobanda la credit si cea la depozit, cu marja de 10% suntem inca un paradis bancar, cred austriecii. “Noi am obtinut profit in Austria, in cea mai joasa marja de dobanda, de 1,5%.
Ne asteptam la reducerea diferentelor intre dobanzi si in Romania. In Ungaria marja este de 5,5%, in Cehia de 3,5%, iar in Germania si pe piata londoneza se lucraza cu o diferenta de 2% intre dobanda la credit si cea la depozit”, a mai spus Mauritz.
Autor: Lidia Moise