Peste 22% dintre romani traiesc in case din chirpici si stuf

In ciuda faptului ca majoritatea romanilor locuiesc in case construite din materiale rezistente, un procent ingrijorator, respectiv 22,2 la suta, traieste in case ridicate din chirpici, paianta si stuf. “Suntem in secolul XXI si ne intalnim cu realitatea. Nu suntem cu toata tara in acest secol. De asemenea, nu putem miza ca in urmatorii ani se va schimba situatia. Chiar daca se va remedia ceva in sensul asta, tot la un procent format din doua cifre vom ramane. Mai ales ales pentru cei din orase e surprinzator sa constate ca romanii inca mai traiesc in case arhaice, dar asta e realitatea. Aceasta clasa va continua sa gaseasca solutii improvizate”, ne-a spus Laurentiu Plosceanu, presedintele Casei Sociale a Constructorilor.
Dintre locuintele construite din materiale precum paianta, chirpici si lemn, 46% sunt ocupate de pensionari si 32% de agricultori.
Potrivit Institutului National de Statistica, salariatii si patronii au, din acest punct de vedere, cele mai favorabile situatii, aceste categorii traind in proportie de 77,1% si, respectiv, de 74,3% in locuinte construite din beton sau beton si caramida.
Cele mai multe familii din Romania (56%) locuiesc in imobile construite din materiale foarte rezistente, cum ar fi beton sau beton si caramida.

Doar 1,8% din totalul familiilor isi permit aparate de aer conditionat

Asigurarea unei temperaturi adecvate in interiorul locuintei cu ajutorul instalatiilor de aer conditionat isi pot permite numai 182 din 10.000 de familii, adica 1,82% din totalul acestora. Instalatiile de aer conditionat se intalnesc cel mai frecvent in locuintele patronilor (1.593 din 10.000) si in cele ale salariatilor (294 din 10.000). Cu ajutorul gazelor naturale din reteaua publica isi pregatesc hrana 46% dintre gospodariile din Romania, acest sistem fiind predominant in mediul urban (74,7%). In mediul rural, numai 9% dintre gospodarii au acces la reteaua de gaze naturale, in rest, pentru pregatirea hranei, sunt folosite atat gazele lichefiate (71,7%) cat si lemnele sau sobele de petrol (54,4%).

Citeste si:  Colegiul CNSAS, intre partidele politice si deconspirarea Securitatii

Reteaua publica de distributie a apei acopera doar jumatate din locuinte

Reteaua publica de distributie a apei este prezenta in majoritatea locuintelor (53,7%), aceasta reprezentand sursa principala de aprovizionare cu apa in mediul urban (87,6%). In mediul rural aprovizionarea cu apa a locuintelor se realizeaza in principal de la fantana aflata in curte sau in afara curtii (66% din gospodarii). Calitatea apei este un element care are influenta asupra starii de sanatate a populatiei. Majoritatea covarsitoare a gospodariilor considera ca apa folosita in mod curent in casa corespunde criteriilor de calitate, 3,8% apreciaza ca apa de la robinet are culoare, miros sau gust neplacute, iar in 3,4% din cazuri nu este potabila. Calitatea apei este considerata necorespunzatoare in special de familiile din mediul urban, care locuiesc in imobile cu mai multe locuinte si se aprovizioneaza cu apa din reteaua publica, aproximativ una din 13 astfel de familii declarandu-se nemultumita din acest punct de vedere.

3,2% dintre locuinte nu au bucatarie

Citeste si:  Creditlink ajuta gratis clientii sa imprumute sau sa refinanteze credite

Bucataria se afla in interiorul locuintei in 85,2% din cazuri, 16,3% din locuinte dispun de o bucatarie aflata in afara locuintei si 3,2% din familii nu au deloc aceasta utilitate. Aproape in totalitate (96%), familiile urbane isi pregatesc hrana intr-o bucatarie aflata in interiorul locuintei. In mediul rural ponderea acestora este considerabil mai scazuta (71,8%), dar 32% dintre gospodarii dispun, pe langa aceasta, si de o bucatarie aflata in afara locuintei. De instalatie de canalizare racordata la reteaua publica dispun aproape jumatate dintre familii. In timp ce in mediul urban aceasta dotare exista in circa 85% dintre gospodarii, in mediul rural doar 4% dintre gospodarii au acces la aceasta parghie a civilizatiei. Cel mai frecvent, dispun de locuinte cu instalatie de canalizare familiile de patroni (87%) si de salariati (83%). La polul opus se situeaza gospodariile de agricultori, care, in proportie de aproximativ 88%, traiesc in locuinte fara canalizare. Apa calda din reteaua publica este folosita de 30,3% dintre gospodarii si 22,6% si-au dotat locuinta cu sistem propriu de producere a apei calde.

Numai 55,8% dintre familii dispun de baie in interiorul locuintei

Intre conditiile care asigura confortul locuintelor, se incadreaza si existenta grupului sanitar in interiorul locuintei.
In mediul urban, ponderea locuintelor care au grup sanitar amplasat in interior (in majoritate blocuri de apartamente) este foarte mare, de 84,9%, fata de numai 12,5% in cazul locuintelor din mediul rural. In cel urban doar 8,5% dintre locuinte nu au grup sanitar propriu, iar in 7,1% din cazuri, acesta este situat in afara casei.
Baia sau dusul amplasate in interiorul locuintei reprezinta una din componentele absolut necesare in asigurarea unui trai civilizat si confortabil. Insa numai 55,8% dintre gospodarii dispun de aceasta comoditate, iar 1,3% folosesc o baie situata in afara locuintei. Locuintele din mediul urban au cea mai avantajoasa situatie, in 85,7% din cazuri baia sau dusul fiind amplasate in interiorul locuintei, pe cand in mediul rural numai 17% dintre gospodarii beneficiaza de aceasta utilitate. In 87,9% din locuintele de patroni baia se afla in interior, la polul opus aflandu-se locuintele agricultorilor, care in 9,8% din cazuri nu au deloc aceasta dependinta.

Citeste si:  Rivalitate chineza pentru MG Rover

Jumatate dintre locuinte sunt dotate cu post telefonic propriu

Jumatate dintre locuinte sunt dotate cu post telefonic propriu. Prezenta postului telefonic este mai frecventa in locuintele din mediul urban (70,3% case dispun de post telefonic propriu), in timp ce in mediul rural numai 25% din gospodarii dispun de aceasta utilitate. Prezenta postului telefonic este mai frecventa la familiile de patroni (72,2%), de salariati (65,0%) si de pensionari (49,7%).

Autor: Gabriel Botezatu