O autoevaluare profunda si onesta. Inainte de a va gandi chiar si sa incercati sa treceti la nivelul superior de responsabilitate in compania in care lucrati, aveti nevoie sa petreceti ceva timp de calitate cu Dvs. insiva, clarificand macar pe ce pozitie va aflati in termenii experientei, a calitatilor profesionale vizibile, a competentelor care va sunt recunoscute si a nevoii de a evolua profesional.
Indiferent de mediul de provenienta – corporatist, antreprenorial, administratie publica, etc. – am observat ca o mare parte a managerilor incearca sa “se vanda” mai scump decat este cazul, la trecerea de pe o pozitie pe alta sau de la o companie la alta. Si fac asta ocolind complet aceasta evaluare cu si despre sine. Implicit, senzatia de inautenticitate crette, aducand rezultatele de rigoare.
Cereti (2-3) feedback-uri.
Va mai amintiti de SWOT? Oricine va valorizeaza suficient ca si coleg, partener de afaceri sau macar membru in aceeasi retea profesionala va poate acorda 5-10 minute pentru un SWOT. Beneficiul Dvs. va fi major, avand si cateva perceptii din exterior care sa va ofere o imagine mai completa asupra a ceea ce mai aveti de dezvoltat la propria persoana.
Sunt 100% convins ca ati intalnit cel putin unul dintre cei care spun ca nu au nevoie de feedback pentru a se dezvolta profesional. El stie ce are de facut, a gasit deja modalitatea de-a evolua – eventual rapid – in cariera, stie “pe ce butoane trebuie apasat”. Pentru cei care se inscriu in aceasta prea larga categorie, va rog sa le trimiteti un mesaj succinct din partea mea: “Party’s over, folks! Romania doesn’t accept bullshit anymore”. Va multumesc anticipat!
Clarificati-va prioritatile pe termen mediu ti lung.
Da, aproape toti vrem salariu mai mare. Singura piedica reala este doar sa ne schimbam nivelul de responsabilitate, altfel putem cere oricat! OK, in afara de banii lunari, ce altceva va intereseaza? Cum vreti sa se intample lucrurile in echipa pe care o coordonati? Unde ii duceti, care e beneficiul tuturor la final? Care-s pasii de urmat, dincolo de problemele cotidiene?
Unul dintre simptomele pe care il intalnesc frecvent in structurile manageriale mari este acela de “overkill”: toata echipa de manageri ai unei companii se concentreaza sa ia o decizie care, in mod obisnuit, ar fi apanajul unui manager de nivel executiv. De ce? Din simplul motiv ca in majoritatea companiilor un director este pretuit nu pentru strategii si idei macro, ci pentru capacitatea de a rezolva “problemele existente, presante, urgente”. In continuare ma intreb de ce au nevoie acesti oameni de inca 2-3 nivele de manageri sub dansii…
Stabiliti-va (2-3) obiective.
Cred ca as putea scrie o carte despre obiectivele pe care mi le-am stabilit la inceputul fiecarui an si pe care le-am lasat deoparte pe parcurs. Mereu apar altele, lumea este intr-o miscare accelerata si Romania nu face exceptie (well, poate cu autostrazile, bugetul, sistemul sanitar, educational, etc. …detalii!). Asa ca va sugerez din proprie experienta sa va concentrati pe acele obiective personale care vor avea cel mai mare impact in dezvoltarea Dvs. ca manageri. Impact vizibil si masurabil de toti cei cu care interactionati.
E destul de probabil sa fi trecut printr-un proces de realiniere tactica pe obiective strategice. Spre exemplu, managerii companiei Dvs. sa realizeze ca nu-si vor atinge obiectivele anuale propuse. Daca sunt suficient de orientati catre un stil performant de management, veti vedea ca vor crea o cale prin care obiectivele sa fie totusi atinse, macar intr-o proportie majora. Cam asa e si cu obiectivele de care pomenesc: sa existe cateva, generale și totuși realiste. Calea de atingere a lor poate fi, cel mai ades, surprinzatoare!
Oferiti(-va) timpul necesar.
Nu stiu daca ati observat, insa in cultura de management din Romania timpul petrecut cu colegii este foarte putin pentru dezvoltarea de abilitati si foarte mult pentru “probleme”, “urgente” sau “socializare”. Asta in cazul fericit, in care exista timp pentru colegi! O optiune ar fi aici sa preveniti orice problema legata de personalul cu care lucrati zilnic, prin alocarea a 5-10 minute pe zi dezvoltarii lor. Va garantez ca veti invata multe!
Am intalnit zeci si zeci de manageri care nu au timp de nimic altceva decat de a “rezolva problemele” (ma scuzati ca readuc aceasta expresie pe tapet, insa mi se pare cea mai mare piedica in calea dezvoltarii unui manager!). Alte zeci si zeci, la capatul opus, stau pe capul oamenilor din subordine dictandu-le minut cu minut ce si mai ales cum sa faca. Cu cat aceste comportamente sunt mai prezente in ziua Dvs. de lucru, cu atat tema acestui articol este mai departe de realitatea Dvs.! Nefiind timp nici pentru ei, nu este nici pentru Dvs. Implicit, nici o dezvoltare pe verticala.
Succes!
