Regulamentul Uniunii Europene cu privire la protectia produselor traditionale va intra în vigoare abia la 31 martie 2007. Pâna în prezent, Ministerul Agriculturii doar a identificat aceste produse, numarul lor ajungand la aproximativ 820.
Responsabilitatea privind atestarea produselor agricole traditionale revine Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Procesul se desfasoara în conformitate cu Ordinul MAPDR 690/2004 pentru aprobarea normei privind conditiile si criteriile pentru atestarea produselor traditionale, publicat în Monitorul Oficial numarul 938/14.10.2004. Astfel, s-a demarat procesul de identificare a produselor traditionale specifice diferitelor regiuni ale Romaniei, proces necesar pentru încurajarea diversificarii productiei alimentare si pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizari gresite sau falsuri. În plus, consumatorii sunt informati privind caracterul specific al produselor pe care le cumpara. Lista acestora se publica în Monitorul Oficial, astfel încat orice producator, distribuitor sau comerciant sa fie informat despre produsele traditionale.
Regulamentele Consiliului Europei consacra drept produse traditionale materiile prime de origine animala, produsele pe baza de carne (fierte, sarate, afumaturi), branzeturile, uleiurile si grasimile. Totodata sunt incluse în aceasta categorie si alte produse de origine animala, ca oua, miere, produse lactate, peste, moluste, crustacee, sau fructe, legume, cereale, proaspete sau prelucrate, dar si berea, bauturile racoritoare din extracte de plante sau produsele de panificatie.
Cum te înregistrezi?
Pentru a fi atestat si înregistrat în Registrul de atestare a produselor traditionale, un produs agricol trebuie sa fie fabricat din materii prime traditionale si sa fie produs conform unei retete si metode de prelucrare traditionala. Caietul de sarcini, care însoteste cererea de certificare, trebuie sa contina cel putin numele si descrierea metodei de productie, inclusiv a naturii si caracteristicilor materiei prime si ale ingredientelor utilizate sau a metodei de preparare, cu referire la traditionalitatea acesteia.
Cererea de înregistrare a produsului traditional, care include si caietul de sarcini, se depune la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) a judetului, în a carui raza teritoriala se realizeaza produsul. Reprezentantii DADR, numiti pentru atribuirea licentelor de fabricare, verifica la fata locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Daca exista neconformitati între rezultatele controlului si datele înscrise în caietul de sarcini, acestea vor fi comunicate solicitantului, care va trebui sa depuna o noua cerere de atestare, însotita de documentatia completa, conform observatiilor facute. Rezultatul verificarilor faptice se înscrie într-un proces verbal care se semneaza de reprezentatul constator si de solicitant sau împuternicitul acestuia. Controlul privind respectarea parametrilor tehnologici, ca durata, temperatura, proprietati organoleptice, revine în sarcina reprezentantilor DADR, în timp ce inspectorii sanitar-veterinari vor verifica parametrii fizico-chimici si microbiologici ai produsului.
Cererea adresata DADR de agentul economic, care poate fi persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate economica, asociatie familiala, societate cu raspundere limitata, asociatie economica ori societate pe actiuni, trebuie sa cuprinda si datele de identificare ale producatorului, coordonatele de contact, denumirea produsului.
DADR judeteana va înainta MAPDR o copie a procesului-verbal si a caietului de sarcini, în baza carora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor traditionale, urmand ca ministerul sa se pronunte asupra cererii si sa elibereze, dupa caz, documentul de certificare. Cererea trebuie transmisa Comisiei Europene, unde înregistrarea va fi supusa unei proceduri de control. Daca sunt îndeplinite cerintele, se face o prima publicare în Jurnalul Oficial al CE si vor fi informati cei interesati din Uniune pentru observatii si obiectii.
Cu branza-n putina
Pentru certificarea unui produs din categoria brânzeturilor, de exemplu, se specifica denumirea sub care va fi comercializat, cum ar fi Moieciu, Nasal, sau Taga si originea laptelui, respectiv daca este de vaca, bivolita, capra sau oaie. Trebuie mentionate si celelalte ingrediente care intra în compozitia produsului, cum ar fi diverse mirodenii, ca marar sau chimen. Pentru a proba traditionalitatea metodei de preparare, vor fi descrise toate operatiunile în ordinea desfasurarii lor, inclusiv depozitarea si conservarea produsului. Astfel, vor fi enumerate procedeele de amestecare, fierbere, fermentare, maturare, taiere, afumare, adaugare de cheag, ambalare. Va fi precizat si gramajul. Forma de prezentare poate utiliza un ambalaj de tipul scoartei de brad sau în putinei. Totodata, produsul poate fi comercializat si în saramura, vid sau natural.
Un produs nu poate fi atestat daca se refera la cerinte de ordin general pentru un ansamblu de produse ori la cele prevazute de o reglementare comunitara specifica.
Sisteme de promovare
În 1992, Uniunea Europeana a creat sistemele Protejarea denumirilor de origine (PDO), Protejarea indicatiilor geografice (PGI) si Garantarea specificitatii traditionale (GST) pentru promovarea si protejarea produselor agricole si alimentare. PDO acopera termenii folositi în descrierea produselor agricole si alimentare care sunt produse, procesate si preparate într-o zona geografica recunoscuta, utilizand o tehologie cunoscuta. PGI dispune ca legaturile geografice trebuie sa acopere cel putin una din fazele de producere, procesare si preparare. Mai mult, produsul poate beneficia de o buna reputatie. Prin TSG nu este obligatoriu sa se faca referinta la originea produsului, dar în special trebuie sa se faca trimitere asupra caracterului traditional, respectiv compozitia produsului.
Bani pentru promovare
Potrivit MAPDR, produsele traditionale ocupa 30-40% din consumul de pe piata europeana, fara a include si consumul local, intern sau regional. Pe fondul orientarii catre produsele ,,naturale”, se estimeaza ca acest nivel va urca pana la 50-60% din totalul pietei. Un produs protejat poate garanta producatorului un pret bun de vanzare, deoarece atesta o calitate deosebita. În plus, UE promoveaza produsele pe care le protejeaza.
Pentru acest an, MAPDR a bugetat 35 de milioane de lei pentru promovarea acestei categorii de produse, bani la care se vor adauga sumele provenite din fondurile europene destinate dezvoltarii rurale prin care se doreste sustinerea producatorilor traditionali pentru obtinerea certificarii.
Autor: Simona Diaconu