Presiunile politice exercitate asupra functionarilor publici din administratiile locale, adaptarea la coruptie a oamenilor de afaceri, legitimarea si generalizarea „micii” coruptii si relatiile care mijlocesc coruptia la nivel local sunt cateva din aspectele surprinse in cercetarea calitativa intreprinsa de Centrul de Resurse Juridice in scopul evaluarii problemelor de integritate cu care se confrunta institutiile publice locale.
Atat functionarii publici cat si oamenii de afaceri s-au aratat foarte nemultumiti de politizarea excesiva a administratiei, de numirea in functii de coordonare si conducere pe criterii politice si nu de competenta a unor membri sau simpatizanti ai partidului influent in judet.
Functionarii publici au reclamat incercarile ordonatorilor principali de credite de a influenta rezultatul unor licitatii publice sau de a impune actiuni sau hotarari ilegale.
Atunci cand vine vorba de perceptia asupra coruptiei a oamenilor de afaceri, marea majoritate s-a aratat profund nemultumita de atitudinea functionarilor publici considerand ca ineficienta sistemului de justitie este una din principalele cauze ale perpetuarii fenomenului coruptiei.
Mica coruptie pare a fi devenit legitima. Nici pentru functionar, nici pentru omul de afaceri nu mai este perceputa ca o problema, a devenit un gest reflex si de “bun simt”.
In opinia oamenilor de afaceri si a functionarilor publici, licitatiile publice, autorizatiile si licentele sunt domeniile cele mai afectate de coruptie.
Functionarii si oamenii de afaceri sunt constienti ca fenomenul coruptiei se traduce in saracie, in investitii mai putine, in bunuri si servicii de calitate mai proasta. Constientizarea acestei legaturi directe dintre coruptie si saracie este primul pas in schimbarea atitudinilor.
Totusi, indiferent de zona de provenienta, oamenii de afaceri sunt de parere ca, desi este atat gresit cat si ilegal, afacerile trebuie sa mearga indiferent de mijloacele folosite.
„Rezultatele cercetarii indica o problema persistenta de integritate la nivelul conducerii politice a administratiei publice. Pe fondul largirii prapastiei dintre cetateni si politicieni, conducatorii institutiilor publice sunt perceputi a fi mai interesati de propria bunastare si de aceea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta decat de interesul public.
Politicienii isi subordoneaza administratia in scopuri clientelare dar, in acelasi timp, sunt dezinteresati de modul in care aceasta functioneaza in relatia cu cetatenii.” afirma Radu Nicolae, manager al programului de Integritate Publica din cadrul CRJ.
