Aproape 80% dintre romanii care traiesc in mediul rural cred ca aderarea la UE le va spori sansele de a-si deschide o afacere. Chiar daca nu vor face acest lucru, peste 60% dintre cetateni privesc cu incredere integrarea si sunt convinsi ca in urmatorii ani vor trai mai bine. De asemenea, se poate observa faptul ca romanii au inceput sa fie tot mai interesati de proiectele de dezvoltare rurala. In jur de 72% sustin ca au informatii despre astfel de programe si ca au incredere ca derularea lor va produce efecte pozitive. Datele au fost analizate ieri in cadrul unei mese rotunde organizate de Fundatia pentru o Societate Deschisa si au la baza EuroBarometrele Rurale realizate in 2002 si 2005.
Potrivit sociologului Dumitru Sandu, ponderea cetatenilor din mediul rural care in momentul de fata sunt optimisti in legatura cu viitorul lor in perspectiva integrarii se va reduce drastic pe viitor. De asemenea, el a observat faptul ca, in momentul de fata, cei mai optimisti in privinta viitorului lor ca cetateni ai Uniunii sunt romanii care au lucrat in strainatate, au intentia sa faca acest lucru ori au rude in afara granitelor. Astfel ca, in timp ce 78% dintre romanii din aceasta categorie se asteapta ca viata lor sa fie mai buna dupa aderare, doar 63% dintre cei care nu au avut nici un fel de legatura cu cetatenii din afara granitelor declara acelasi lucru. In schimb, se poate observa faptul ca pesimistii sunt in proportie egala, indiferent daca au fost sau nu peste granita. In jur de 10% dintre romani au asteptari negative in ceea ce priveste integrarea in UE.
Programele de finantare, cunoscute, dar neutilizate
Peste 60% dintre romani sustin ca au auzit cel putin de unul dintre programele de finantare europene. Cel mai cunoscut este programul Sapard, a carui notorietate a crescut mult in intervalul 2002 – 2005, de la 35% la 58%. Potrivit datelor furnizate de Fundatia pentru o Societate Deschisa, daca ar fi sa ne luam dupa declaratiile oamenilor, sansele ca un proiect comunitar sa fie dus pana la capat sunt mari (70% cred acest lucru). Cam 40% afirma ca acest lucru s-ar datora faptului ca este in interesul tuturor si oamenii ar munci. In schimb, 19% cred ca proiectul nu ar putea fi realizat din mai multe motive. Pentru ca organizarea ori coordonarea proiectului respectiv ar fi proasta (29%), pentru ca au existat si alte proiecte nefinalizate (21%), ori autoritatile sunt neserioase (21%), sau pentru ca banii vor fi folositi in alte scopuri (21%).
Autor: Georgeta Filip