In toata tara, 70% dintre poduri au expirat. De-a lungul anilor, nu s-au facut lucrari de intretinere a podurilor, desi au existat expertize ce avertizau ca aceste constructii nu mai rezista. Autoritatile recunosc ca in ultimii 15 ani nu s-au investit bani in reparatiile acestora. Daca s-ar gasi bani, in ritmul impus de Ministerul Lucrarilor Publice, la 100 de poduri reparate pe an, ar insemna ca infrastructura se va reface in 410 ani.

La nivel national, inainte de inundatii, Administratia Nationala a Drumurilor (AND) primise 43.000 de miliarde de lei pentru lucrari de infrastructura, ce ar fi vizat si reparatii la 100 de poduri. Intre timp au venit viiturile si refacerea in intregime a podurilor cazute ne costa, in plus, inca 200 de milioane de euro. Nu e sigur ca banii vor ajunge pentru toate. „E greu de spus cind vor fi reabilitate toate podurile din tara. Pot sa spun ca pina la sfirsitul lui 2006 vor fi gata cele luate de ape anul asta“, spune Aurel Balut, director AND. Daca s-ar repara cite 100 de poduri pe an, cum prevede strategia Ministerului Transporturilor si Lucrarilor Publice pe 2005, Romania ar avea toata infrastructura in regula in 410 ani, pentru ca in total avem 41.664 de poduri importante, rutiere si feroviare.

Podul lui Basescu, „bolnav“ din mai 2004

Podul de la Maracineni, intrat in istorie ca Podul lui Basescu, din cauza repetatelor vizite ale presedintelui, putea fi refacut cu bani mai putini inca din mai 2004, cind i s-a facut ultima expertiza si s-au constatat probleme la doi piloni. La fel ca el si alte poduri din tara au beneficiat de expertize tehnice in ultimii ani, dar toate s-au finalizat cu eticheta „fonduri insuficiente“, desi verdictul expertizelor era invariabil „consolidare urgenta“. Pe unele le-au luat apele, altele se mentin intr-un echilibru fragil. Insusi Basescu a cerut o expertizare a tuturor podurilor din tara, dupa viitura din Banat.

Citeste si:  UE ne va aloca 4 miliarde de euro pentru subventii in agricultura pana in 2009

70% dintre poduri trebuie scoase din uz

Rapoartele facute dupa comanda presedintelui arata ca 70% dintre poduri au durata de viata expirata. La fel si perioada de garantie de dupa reparatiile capitale. Este uimitor cum autoritatile au reusit sa intocmeasca statistica podurilor atit de rapid dupa indicatiile presedintelui, cind se stie ca o expertiza dureaza cel putin citeva zile, iar poduri sint zeci de mii. „Ei au suprapus anul ultimei reparatii peste anul constructiei si le-a dat faptul ca podurile sint expirate. Ceea ce e, totusi, adevarat. Numai noi, in Teleorman, avem poduri din 1943, care n-au mai vazut consolidari de atunci“, spune presedintele Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Dragnea. El afirma ca multe autoritati locale nu au bani nici sa faca expertize, iar daca stiu ca oricum nu primesc fonduri pentru reparatii, expertizele s-ar prafui degeaba in arhive. „Noi am avut o viitura in primavara, in urma careia a fost afectat podul de la Mavrodin. Am facut toate demersurile pe linga Ministerele Administratiei si Mediului, ca sa primim bani pentru refacere. Ni s-a raspuns ca nu se poate. Intre timp, podul s-a darimat“, povesteste Dragnea. Daca cererea CJ Teleorman ar fi gasit 13 miliarde de lei in primavara, acum n-ar mai fi fost nevoie de 40 de miliarde pentru reconstructia de la zero a podului.

Citeste si:  Basescu a semnat numirea lui Morar

Poduri cu prea multe moase

Podurile au ramas de izbeliste din cauza numeroaselor autoritati care ar fi trebuit sa se ocupe de ele. Corpul propriu-zis al unui pod poate sa cada, dupa caz, in sarcina consiliului local, a celui judetean sau a Ministerului Transporturilor. Fundul apei si malurile riului pe care-l traverseaza podul tin de Autoritatea Nationala Apele Romane (ANAR). Nici unul dintre responsabili nu si-a facut datoria in acesti ani, motivind ba ca nu e treaba lui, ba ca n-a avut bani s-o faca.

Apele Romane: „Din partea noastra, sa se prabuseasca!“

Daca AND motiveaza neexecutarea reparatiilor prin lipsa cronica a fondurilor, Apele Romane vin cu o scuza halucinanta: „Din moment ce nu au aviz de ape, nu sintem obligati sa facem lucrari de indiguire sau de regularizare. Din partea noastra, pot sa se prabuseasca!“, spune directorul in cadrul ANAR Teodor Niculescu, desi recunoaste ca „aproape toate podurile de peste ape au probleme legate de infrastructura sau cu albiile“. Oficialii ANAR sustin ca 80% dintre podurile din Romania, construite peste ape, nu au autorizatie de la Apele Romane.

Podurile din Suceava cedeaza pe rind

Masinile de mare tonaj nu mai au nici o posibilitate de a traversa judetul Suceava spre Bistrita Nasaud. Cele doua poduri de pe DN 17, din Vama si Sadova, care traverseaza riul Moldova, se afla in pericol de a se prabusi, motiv pentru care au fost introduse restrictii de viteza si de greutate, pentru masini. Pe podul din comuna Vama a fost introdusa ieri restrictionarea vitezei la numai 10 km/h, dar si interzicerea trecerii masinilor cu o greutate mai mare de 8,5 tone. La podul din Sadova, restrictia de viteza este tot de 10 km/h, dar greutatea vehiculelor admise a scazut la 3,5 tone. Autoritatile judetene nu au gasit inca un traseu ocolitor. (F.D.)

Citeste si:  Secretul SIF-urilor

Cirpirea podurilor nu e rezolvarea

Reprezentantii Institutului de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) spun ca podurile cad din mai multe cauze, printre care exploatarea incorecta a albiei prin extragerea de balastru si evacuarile necontrolate de la barajele din amonte, ceea ce contribuie la erodarea pilonilor. „Toate astea, plus faptul ca podurile din Romania sint trecute cu mult peste durata de viata normala a unui pod, fac ca toata infrastructura sa fie la pamint. Solutii ar fi: construirea de noi poduri, deoarece cirpirea celor vechi nu are nici un rezultat“, spune Constantin Iordanescu, director in cadrul IPTANA, intrucit reparatia capitala la un pod dureaza 6-7 luni.