Pentru a doua oara in mai putin de sase luni, Franta socheaza Europa. Daca la referendumul din 29 mai, pentru Constitutia europeana, cetatenii cu drept de vot au spus un NU mai mult sau mai putin explicit extinderii europene, de data aceasta a venit randul celor rataciti in hatisul capitalist sa conteste sistemul in care traiesc.

Franta a devenit, de mai bine de o saptamana, scena unor violente pe care, aparent, nimeni nu le poate explica. Este o forma de lupta impotriva sistemului, organizata de Al-Qaeda? Este vorba doar de reactia necontrolata a unor frustrati care traiesc la periferii si care au trecut de la micile hotii la actiuni de fronda – incendierea magazinelor, masinilor si chiar a sediilor unor institutii ale statutului (primarii, tribunale). Desi primarul unei localitati de langa Paris a sugerat ca la originea conflictelor s-ar afla “agitatori si provocatori islamisti”, se pare varianta unor atacuri organizate de frustratii societatii este cea mai plauzibila. Potrivit datelor oficiale, rata somajului in Franta este de 37% in randul tinerilor de 20-24 de ani care traiesc in suburbii. Iar in suburbii traiesc foarte multi africani de religie musulmana. La nivel national, pentru aceeasi categorie de varsta, rata somajului este de 22%. Unii sociologi au tras, recent, un semnal de alarma si au prezentat date potrivit carora, in 50 de ani, populatia majoritara in Franta va fi de origine maghrebiana.

Citeste si:  Parlamentul European pune stampila "aprobat" pe Raportul Moscovici

La fel ca multe state industrializate (Germania, Marea Britanie, Italia), Franta a adus muncitori din tari sarace precum Algeria, Maroc sau Tunisia (si nu numai). Acestia s-au instalat in cartiere construite special pentru ei la marginea marilor orase. Aflati la a doua si chiar a treia generatie, imigrantii si-au dublat numarul din 1946 pana acum. Totusi, ostilitatea cu care sunt priviti maghrebienii – cum sunt numiti cei proveniti din nordul Africii – nu s-a stins. Cu toate eforturile autoritatilor de a-i integra, “refuzatii societatii” au inceput sa raspunda cu aceeasi ostilitate si ura, cu care au fost tratati – pe fata sau nu – in ultimele decenii. Criza “periferiilor”, care deja nu mai este un subiect de periferie din moment ce a ajuns in mijlocul Parisului, tinde sa afecteze profund si viata politica franceza. Dupa ce in zece zile de violente s-au inregistrat pagube de zeci de milioane de euro, unii politicieni au cerut demisia ministerului de Interne, Nicolas Sarkozy -culmea, el insusi fiul unui imigrant. Momentul este cel putin jenant pentru Sarkozy, care se viseaza inlocuitorul lui Chirac la Palatul Elysee, din 2007. Totusi, potrivit sondajelor (cine mai are incredere in ele?) 57% dintre francezi il sustin pe Sarkozy. Tot de partea lui Sarkozy se afla si Parlamentul si premierul Dominique de Villepin. Ramane de vazut cum va reactiona presedintele Jacques Chirac. Seful statului a precizat ca “va vorbi cand va considera de cuviinta”. Ce-i drept, Parisul ramane vesel, cu luminile sale – chiar daca cele din ultimele zile sunt de la masini incendiate.

Citeste si:  Romanii sint chemati sa creasca britanici si sa imbete americani

Autor: Emil Neacsu