Tuica, votca si, in general, bauturile tari au cei mai multi fani in nordul tarii. Cu cit mergi insa spre sud, preferintele se schimba. In special orasenii consuma bauturile mai fine. Daca luam in considerare consumul total, indiferent de natura acestuia, cei mai insetati sint oltenii.

Estimata la aproximativ un miliard de euro pe an, piata spirtoaselor din Romania este, in ultimii ani, in schimbare. Astfel, din datele GARANT, patronatul din industria de profil, romanii au inceput sa renunte treptat la bauturile cu concentratii de alcool mai mare, in favoarea celor mai slabe. Tendinta se poate observa in special in orasele mari. „Exista o tendinta usoara, manifestata anual, de crestere a consumului de bauturi mai slabe. Cei din orase sint mai mari consumatori de bauturi alcoolice slabe, comparativ cu cei de la tara“, ne-a declarat Romulus Dascalu, presedintele GARANT. Potrivit estimarilor GARANT, anul acesta, consumul de „aperitive“, adica bitter, campari, martini si visinata, precum si de gin si whisky va creste cu aproximativ 2-3%. In schimb, cea mai semnificativa prabusire se va inregistra la votca. „Din informatiile noastre, anul acesta, comparativ cu perioada similara a anului trecut, comenzile de votca in sate si comune au scazut cu aproximativ 80-90%.

Citeste si:  Potrivit Bertelsmann, Bulgaria mai buna ca noi la dezvoltare economica

Marea majoritate a romanilor care consuma tarie prefera tuica, palinca sau horinca. 30% din piata bauturilor spirtoase este ocupata de votca, 20% de lichioruri, brandy-ul sau vinarsul are o cota de 15-20% din piata de profil, iar ginul – 7-10%.

Cind si unde se consuma spirtoase

Luind in calcul si cantitatile care se produc in gospodariile taranesti, consumul anual de spirtoase din Romania este estimat la 1,4-1,5 milioane de hectolitri de alcool pur, adica in jur de 350 de milioane de litri de spirtoase.
Consumul mediu de spirtoase pe cap de locuitor se ridica, din informatiile GARANT, la aproximativ 7 litri pe cap de locuitor, ceea ce ne plaseaza pe locul 11 sau 12 intre statele europene. „Spirtoasele se consuma in functie de clima. Mai ales in zonele de deal si de munte, consumul cel mai mare se inregistreaza in perioada noiembrie-martie si reprezinta aproximativ 70% din ce se bea in tot anul“, sustine Dascalu. In ceea ce priveste distributia consumului in functie de zonele geografice, presedintele GARANT sustine ca in nordul tarii se afla cei mai mari bautori de alcool, consumul pe cap de locuitor scazind pe masura ce ne apropiem de cimpie.

Citeste si:  Din cauza calitatii slabe a graului, painea se va scumpi cu 10% in septembrie

Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), in primul trimestru al acestui an, cel mai mare consum de bauturi alcoolice, in totalitatea lor, se inregistreaza in zona de sud-vest, in Oltenia. Un locuitor din aceasta regiune bea in medie 4,1 litri de bauturi alcoolice intr-o luna, fata de numai 1,1 litri cit bea un locuitor din zona de vest a tarii sau 1,18 litri cit bea un bucurestean. Destul de mult beau si romanii din sud-est, unde consumul mediu pe cap de locuitor se ridica la 2,3 litri. In sud, in Muntenia, se beau, in medie, doi litri pe cap de locuitor.

Productie cu 50% mai mica

Potrivit informatiilor GARANT, productia de spirtoase din Romania a scazut in prima parte a acestui an cu aproximativ 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cind s-au realizat 700.000 de hectolitri de alcool pur, adica aproximativ 175 de milioane de litri de spirtoase, cu o concentratie medie de alcool de 40%. Trendul este confirmat si de datele INS, potrivit carora numai productia de tuica a scazut in primul semestru al anului cu 38%, raportat la perioada similara a anului trecut, de la 15.200 de hectolitri alcool pur la 9.370 de hectolitri.

Citeste si:  Marirea fermelor medii va creste competitivitatea agriculturii

„Spirtoasele s-au prabusit ca piata“, sustine Dascalu, care explica acest trend prin faptul ca acest gen de produse au devenit mult mai scumpe comparativ cu alte bauturi alcoolice. Nu acelasi lucru se poate spune insa despre consum, care s-a pastrat, practic, la acelasi nivel. Diferenta consta in cantitatile de bauturi produse la negru, mai ales in gospodariile taranesti, si care nu apar in statisticile oficiale. Conform GARANT, aproximativ 35% din consumul de tuica, palinca si horinca provine de la producatorii din mediul rural, iar piata neagra este estimata la 50% din total.

Autor: Alina Stanciu