In conditiile in care dobanzile la depozitele bancare nu mai aduc un castig mare, iar actiunile bursiere sufera, din cand in cand, cum este cazul si acum, de caderi bruste ale preturilor, bancile vin cu noi alternative pentru cei care vor sa puna niste bani de-o parte, dar care sa le aduca si castiguri mai mari decat un depozit bancar si cu un risc mai mic decat actiunile bursiere: fondurile deschise de investitii. Raiffeisen Bank a lansat astazi doua tipuri de astfel de fonduri, adresate in special persoanelor fizice, dar si companiilor ce dispun de lichiditati destinate investitiilor, precum firmele de asigurari sau (viitoarele) fonduri de pensii. Aceste fonduri investesc banii in mod intelept, adica in mai multe cosuri: o parte la Bursa, atat la cea din Bucuresti, dar si la bursele straine, si o parte in instrumente cu venituri sigure, precum obligatiunile si depozitele bancare. Dar sa vedem cum functioneaza aceste noi instrumente de investitii financiare.

Mai intai e bine de stiut ca suma minima necesara investitiei intr-un fond administrat de Raiffeisen Asset Management este de 1.000 de RON. O suma apreciata drept accesibila de catre Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management. “Un atribut important al acestor fonduri lansate astazi este accesibilitatea. Trebuie sa ne gandim ca suma minima pentru a cumpara obligatiuni de stat este de 10.000 de RON, ca sa nu mai vorbim de alte tipuri de investitii”, a spus el in cadrul conferintei de presa prilejuita de lansarea fondurilor.

Iata cum se procedeaza: cu cei 1.000 de RON in buzunar (sau intr-un cont bancar), sau mai multi, daca ai, te duci la o agentie Raiffeisen si complezi un formular de adeziune la unul dintre cele doua fonduri alese, unul cu risc mai mare, denumit Prosper, pentru ca presupune investitia cu preponderenta in actiuni la Bursa si celalalt cu risc mai mic, Benefit, intrucat banii sunt investiti in principal in obligatiuni si depozite bancare.

Citeste si:  BVB: Indicii au crescut cu peste 2%

Apoi se cumpara unitatile de fond, la valoarea la zi a acestora. E bine de stiut ca valoarea unitatii de fond se stabileste zilnic. De exemplu, valoarea unei unitati de fond Prosper este astazi de 100,0532 lei. Asadar, cu cei 1.000 de RON poti cumpara aproape 10 unitati de fond. Cu alte cuvinte, devii detinatorul a zece unitati de fond, a caror valoare o vei vedea zilnic crescand sau din pacate, scazand, in functie de oamenii de la Raiffeisen care lucreaza pentru tine astfel incat banii investiti sa obtina un profit cat de mare.

Exista riscul unui alt FNI?

De altfel, dupa cum ne-a spus Mihail Ion, unul dintre avantajele fondurilor de investitii administrate de banci, printre care si acesta de la Raiffeisen, este sentimentul de siguranta si de incredere pe care-l transmite investitorilor. “Cand joci la Bursa riscul e foarte mare si poti pierde in anumite perioade. Pe de alta parte, avem si experienta nefericita a fondurilor falimentare din trecut, dar care nu au fost administrate de banci. Acum insa, nu cred ca exista cineva care s-ar indoi ca o banca precum Raiffeisen si-ar putea permite sa-si puna in pericol credibilitatea prin administrarea ineficienta a unui fond deschis de investitii”, spune Ion.

La aceasta se adauga experienta internationala a Raiffeisen in administrarea acestor tipuri de fonduri, foarte raspandite in tarile europene. Asfel, in Austria Raiffeisen este liderul acestei piete de administare a fondurilor, prin Raiffeisen Capital Management, care administreaza active de 37 miliarde euro in peste 300 de fonduri administrate: 230 de fonduri speciale pentru clienti institutionali si 70 de fonduri mutuale. Raiffeisen Capital Management (RCM) are o cota de piata de 22% si este printre primele companii de asset management din lume dupa rating-ul produselor: patru fonduri AAA, conform S&P.

Citeste si:  Fondurile de investitii - crestere medie de 2,07 la suta la inceput de octombrie

In acelasi timp, cele mai importante companii din Austria si din lume se numara printre clientii RCM: Shell, OMV, Unilever, Philips, Verbund, ORF si altele.

Raiffeisen are companii de Asset Management si in tarile vecine:
– In Slovacia detine o companie de Asset Management, lider de piata cu o cota de 28%, si active de 933 milioane Euro.
– In Croatia detine o companie de Asset Management pe locul 2 pe piata, cu o cota de 22% si active de 257 milioane euro, precum si un Fond de Pensii, tot pe locul 2 pe piata locala, cu o cota de 33% si active de 478 milioane euro.
– In Ungaria tot o companie de Asset Management, pe locul 5 pe piata, cu o cota de 8% si active de 587 milioane euro.
– Raiffeisen a deschis recent alte trei companii de Asset Management in Rusia, in 2004, cu active de 23 milioane Euro, iar in acest an in Bulgaria si Serbia.

Totalul activelor administrate la sfarsitul anului 2005 de catre companiile de administrare a investitiilor din Grupul Raiffeisen in zona CEE a fos de 2.278 milioane EUR.

Iar pentru ca orice indoiala sa dispara cu privire la profesionalismul celor care administreaza fondurile deschise de investitii, James Stewart a mentionat pregatirea inalta a specialistilor Raiffeisen Asset Management si a membrilor consiliuluide administratie, care detin urmatoarele diplome:
– CFA (Chartered Financial Analyst)–Analist Financiar Certificat
– ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) –Asociatia Expertilor Contabili Certificati
– ACI (Association Cambiste Internationale) -Asociatia Pietelor Financiare
– Doctorat

Citeste si:  Volksbank modifica produsele de creditare destinate micro-intreprinderilor

Important este si transferul de expertiza si de cunostinte de la Raiffeisen Capital Management din Austria si de la celelalte companii din cadrul grupului RZB.

De altfel, dupa cum a spus si James Stewart, vicepresedintele Diviziei Trezorerie si Piete de Capital a Raiffeisen Bank, “Romania este inca intr-un stadiu foarte incipient in ceea ce priveste investiile de capital”. El crede ca piata romaneasca va urma tendinta din celelalte tari vecine emergente, care au avut o evolutie spectaculoasa a activelor fondurilor mutuale. “Pana acum, din cauza indicatorilor macroeconomici, precum inflatia si dobanzile foarte mari, aceasta piata nu s-a putut dezvolta in Romania. In acelasi timp, odata cu cresterea veniturilor, primul impuls este cel de a cheltui banii pe consum sau pe investitii imobiliare, insa urmeaza si etapa in care tot mai multi romani isi vor economisii banii si-i vor inveti mai eficient. Asadar, acum insa cred ca exista climatul pentru dezvoltarea societatilor de investitii financiare”, a adaugat Stewart.