Statele membre ale Uniunii Europene sunt divizate pe masura ce se apropie semnarea acestui acord strategic.
Dupa 25 de ani de negocieri, acordul de liber schimb (ALS) dintre UE si Mercosur nu se bucura inca de un sprijin unanim in randul statelor membre, preocuparile din sectorul agricol intrand in conflict cu nevoile strategice ale Uniunii.
La 28 iunie 2019 s-a ajuns la un acord politic pentru deschiderea comertului intre cele 27 de state membre ale UE si cele patru state fondatoare ale blocului sud-american: Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay.
Bolivia, care a aderat la Piata Comuna Sudica – cunoscuta sub numele de Mercosur – in 2024, nu a luat parte la negocierile anterioare.
Rezumat:
Un acord de importanta strategica
Acordul vizeaza crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, care cuprinde 750 de milioane de persoane si aproximativ o cincime din economia mondiala.
Pentru UE, acest acord are o importanta strategica majora intr-un moment in care Uniunea se confrunta cu dispute comerciale cu principalii sai doi parteneri comerciali, Statele Unite si China.
„Una dintre principalele preocupari este ca multe tari sud-americane isi consolideaza relatiile comerciale cu China intr-un moment in care UE doreste sa se diversifice, indepartandu-se de Beijing”, a declarat Frances Li, analist pentru Europa la Economist Intelligence Unit, pentru Euronews Business.
„Deci, acest lucru vine intr-un moment critic. Avand in vedere ca tarifele americane ar putea intra in vigoare inca de anul viitor, cred ca UE este supusa unei presiuni tot mai mari pentru a incerca sa semneze un acord.”
Conform datelor Comisiei Europene, exporturile UE catre cele patru tari Mercosur s-au ridicat la doar 55,7 miliarde EUR in 2023. In acelasi an, exporturile catre Statele Unite au fost de noua ori mai mari, la 502 miliarde EUR.
Ce produse importa UE din Mercosur?
In 2023, produsele alimentare si animalele vii (32,4% din totalul exporturilor) si produsele minerale (29,6%) reprezentau cea mai mare parte a exporturilor Mercosur catre UE.
Deschiderea unor rute comerciale privilegiate cu tarile Mercosur va permite UE sa isi diversifice sursele de aprovizionare cu minerale esentiale pentru construirea bateriilor si a panourilor solare – cum ar fi grafitul, nichelul si manganul – si pentru exploatarea energiei eoliene si a hidrogenului verde, care sunt esentiale pentru tranzitia ecologica a Europei.
In prezent, blocul comunitar se aprovizioneaza in cea mai mare parte din China, insa disputele comerciale, precum cea referitoare la tarifele impuse vehiculelor electrice chineze, ar putea tensiona relatiile comerciale dintre Bruxelles si Beijing in anii urmatori.
Pe de alta parte, produsele alimentare sud-americane, in special carnea de vita si de pasare, reprezinta o preocupare pentru sectorul agricol european, care se teme de concurenta neloiala si invoca preocupari legate de mediu, in special in Franta.
Care sunt tarile care vor beneficia cel mai mult de pe urma acordului comercial?
Acordul de liber schimb este considerat in general avantajos pentru sectoare precum industria automobilelor si a utilajelor, dar nefavorabil pentru sectorul agricol.
Tratatul vizeaza eliminarea taxelor vamale pentru toate produsele industriale importate de UE din blocul sud-american.
La randul sau, Mercosur va elimina taxele vamale pentru 90% din bunurile industriale importate din UE, inclusiv automobile, masini, echipamente IT, textile, ciocolata, bauturi spirtoase si vin.
„Taxele vamale pentru automobilele si piesele de schimb destinate Mercosur sunt in prezent de 35%, ceea ce este foarte ridicat. Masinile sunt supuse unor taxe cuprinse intre 14% si 20%, iar produsele chimice unor taxe vamale de 18%”, explica Frances Li. „De aceea, tari precum Germania vor fi foarte fericite sa vada ca unele dintre aceste tarife scad.
