Resemaforizarea centrului Capitalei in 2002, prin intermediul unei “firme de casa” a Primariei Bucurestilor, ascunde in culisele ei un megascandal. Autorul roman al “semaforului inteligent”, inginerul Ion Romica Sandu, sustine ca societatea turceasca “Han Group” agreata de municipalitate in derularea afacerii a fost favorizata, incasand un munte de bani de la bugetul local. Potrivit lui Ion Sandu, solutia “semaforului electronic inteligent” – care se ataseaza pe corpul semaforului propriu si care are rolul de a cronometra timpul cat o culoare ramane aprinsa – a fost propusa de el inca din anul 2000 Primariei Generale, dar i s-a refuzat. In 2002, Administratia Strazilor a incheiat insa un contract cu firma “Han Group” pentru resemaforizarea principalelor artere ale Capitalei, brevetul acestora – “importat” din Turcia – fiind mai costisitor. Dincolo de latura financiara, inginerul acuza Primaria si de incalcarea legislatiei romane, care acorda prioritate inventatorilor autohtoni in implementarea unei solutii.
Contestatarul afacerii “Semaforul inteligent”, Ion Romica Sandu, este inginerul care a obtinut in Romania despagubiri de peste 120 miliarde lei (echivalentul a 3,5 milioane euro) de la Uzinele Dacia Pitesti pentru proiectarea in ´91 a eleronului inglobat la modelul Dacia Berlina 1310. Azi, Sandu se afla in litigiu cu statul roman pentru reactualizarea despagubirilor la aproximativ 1.200 miliarde lei (peste 34 milioane euro). Revenind la mega-scandalul semafoarelor, pitesteanul invoca faptul ca a depus la 17 aprilie 2000 la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) cererea de brevet de inventie cu titlul de “semafor cu afisaj electronic”. Din nota de fundamentare atasata solicitarii lui Sandu reiese ca “semaforul cu afisaj, conform inventiei, prezenta urmatoarele avantaje: “Genereaza micsorarea numarului de accidente; reduce consumul de combustibil; reduce poluarea atmosferei; reduce uzura elementelor de cuplare a motoarelor (…)”.
Conform art. 14 din Legea nr. 64/1991, OSIM a constituit in urma cererii lui Ion Romica Sandu depozitul reglementar nr. a 2000/ 00412 din 17 aprilie 2000. Odata constituit depozitul national, Romica Sandu a propus experimental “semaforul inteligent” admistratiilor locale din Bucuresti si Pitesti.
Acestea au ignorat insa solutia pana in anul 2002, cand dispozitivul a fost amplasat – in premiera in Romania – in intersectiile din Timsoara. “Am trimis scrisori la primariile din Pitesti si la cea din Bucuresti, dar nu am primit vreun semn. Mi-au lasat impresia ca nu sunt interesati. Dupa ce au fost montate cu succes la Timisoara, am avut surprinderea sa constat ca semafoarele electrice au aparut si la Bucuresti, aduse de firma Han Group”, ne-a declarat Romica Sandu. Cererea de brevet de inventie, depusa inca din anul 2000, le-a luat expertilor OSIM mai mult de doi ani de verificari asupra dosarului inginerului pitestean, atat de natura “preliminara, dar si cercetari pe fond”, asa cum reiese din procedura aferenta obtinerii brevetului de inventator. In conditiile in care, pana la obtinerea brevetului, inventatorul are practic aceleasi drepturi ca titularul de drept, ideea fiind protejata de lege pe o perioada de 25 de ani, reprezentantii OSIM nu i-au adus la cunostinta lui Romica Sandu faptul ca la sediul lor ar mai exista o alta cerere de brevet referitoare la semaforul cu afisaj electronic care sa anuleze “inventia” sa. “Am realizat cu stupoare ca semaforul electronic pus in practica era aproape la fel cu inventia mea. Ce sa inteleg?”, s-a intrebat Romica Sandu.
In plus, adresa trimisa inginerului din Pitesti, prin care examinatorii dosarului au respins cererea de brevet de inventie, invoca lipsa claritatii in expunerea ideii, nicidecum o solutie asemanatoare deja existenta.
“In urma analizarii descrierii cererii de brevet de inventie, s-a constatat ca aceasta nu reprezinta o solutie concreta, dispozitivul temporal nefiind redat sub forma de schema electronica. Nu este redat modul concret de conectare a dispozitivului temporal la semafor, precum si modul concret de functionare a ansamblului”, se arata in epistola OSIM, prin care se atragea atentia inginerului asupra faptului ca “revendicarea nu contine elemente noi de solutie tehnica, ci numai avantajul de a indica in mod concret timpul dupa care culoarea ce este aprinsa se va stinge”.
Romica Sandu i-a criticat dur pe reprezentantii OSIM, acuzand institutia pentru furt de proprietate intelectuala, iar primariile care nu i-au luat in considerare solicitarile, pentru afaceri dubioase cu firme “obscure, clientelare”.
La cateva luni de la implementarea semafoarelor pe bulevardele Capitalei, Romica Sandu a fost instiintat de expertii OSIM ca solicitarea lui de brevet de inventie e nula din cauza faptului ca o solutie asemanatoare ar fi fost brevetata inca din ´82 in Germania.
“In urma cercetarii materialului documentar in tema s-a gasit un brevet care rezolva aceeasi problema si anume brevetul DE 3106804, publicat in data de 09 septembrie 1982, intitulat “Dispozitiv pentru sistemele de semafoare, care permite economisirea de carburant”, se arata in comunicatul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci. Inventia brevetata prin DE 3106804, apartine unui german si, conform OSIM, “se refera la acelasi lucru” ca si in cazul dispozitivului propus de inginerul roman.
Verificarile, pe cont propriu, ale inginerului Romica Sandu, au scos la iveala “dezinteresul OSIM si lipsa de profesionalism a echipei care semneaza oficial furtul de proprietate intelectuala”.
In acest context, Primaria Capitalei a decis in 2002 incheierea contractului privind resemaforizarea intersectiilor importante din Bucuresti cu firma Han Group, importator direct al produselor turcesti ale societatii “Ortana”. Romica Sandu sustine ca “pe site-ul firmei care detine brevetul de inventie al semaforului inteligent se arata ca acesta este in curs de legitimare. Brevetul importat de Han Group de la Ortana nu este definitiv, ci temporar asa cum l-am avut si eu insa cu mult inainte. Cu toate acestea, Primaria a alocat o gramada de bani pentru a-l utiliza, iar pe al meu – propus contra unei sume mai mici – nu l-a agreat”. Astfel, aparatul inteligent gandit de un roman, a fost cumparat de la o firma – Han Group, o afacere turceasca – cu 30 de milioane lei vechi pentru un singur aparat. Contactati de reporterii “Averea”, reprezentantii municipalitatii au explicat motivul pentru care contractul pentru semaforizarea electronica a fost incheiat cu firma turceasca “Han Group”, in timp ce ideile autohtone au fost calcate in picioare. “Ei au oferit cel mai bun pret”, ne-a declarat Elena Ghineraru, directorul Administratiei Strazilor din cadrul Primariei Generale.
Proaspat instalata in functie, Elena Ghineraru nu cunoaste insa motivul pentru care municipalitatea a ales aceeasi firma “Han Group”, partener fidel al majoritatii afacerilor ce se deruleaza pe bani publici. In ce priveste “Han Group”, reprezentantii acestei firme ne-au declarat: “Nu ne intereseaza ce zice nu-mai-stim-cine! Daca Ortana, de unde am luat noi aceasta solutie, nu e in regula, e doar treaba lor. Din punctul nostru de vedere, e totul OK!”
Contracte uriase pentru “Han Group”
Incepand cu controversata afacere a “semafoarelor electronice inteligente”, din 2002, “Han Group” a derulat contracte colosale cu primariile mai multor orase importante din Romania. Numai in Bucuresti, programul de gestionare si intretinere pe cinci ani a unor bulevarde centrale, initiat in 2003 de municipalitate in favoarea Han Group, a permis umflarea conturilor societatii cu aproape 700 miliarde lei vechi (20 milioane euro). Termenul de implementare, prelungit pana in 2010, a lasat firmei turcesti mana libera in vederea incheierii de noi contracte administratiile locale. Astfel, in anul 2003, Han Group si-a asumat responsabilitatea pentru intretinerea unor bulevarde-cheie, pentru lucrari la trotuare, ridicare camine vizitare, racorduri strazi laterale. Un an mai tarziu, Primaria Capitalei a dat in grija firmei turcesti, bulevardul Obregia si zona Lacului Tei. In urma acestor contracte, banul public a fost “distribuit” cu dare de mana intre patronii Han Group, desi rezultatele, de cele mai multe ori, au intarziat sa apara.
Autori: Adrian Artene, Calin Radu
