Aprobarea noului proiect de Cod silvic va favoriza maltrarea si distrugerea a aproximativ 30% din padurile din România, adica peste un milion de hectare, întrucât acesta nu contine obligativitatea administrarii lor, sustin reprezentantii Federatiei pentru Apararea Padurilor (FAP). Acestia solicita Parlamentului si presedintiei sa împiedice aprobarea proiectului în forma în care a fost prezentat Camerei Deputatilor, care ar transforma padurile intr-un joc de compensatii politice si un subiect de natura electorala.

Principala nemultumire pe care reprezentantii federatiei o au cu privire la proiectul de Cod silvic tine de faptul ca în acest document nu este prevazuta mentinerea padurilor în administrarea unor ocoale silvice. „Astfel nu va mai fi asigurata gestionarea padurilor prin respectarea stricta a regimului silvic“, a declarat, ieri, Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor. „Nu este mentionata constituirea ocoalelor de regim silvic pentru administrarea padurilor de suprafata mica, proprietate a unor persoane fizice si juridice“, a explicat acesta. In plus, din document lipsesc dispozitiile referitoare la reconstructia ecologica a padurilor deteriorate, desi 40% dintre ele ar fi în aceasta situatie. Documentul admite insa taieri rase (complete) ale padurilor pe suprafete de 3-5 hectare, în timp ce alte tari europene cu conditii naturale similare României, cum ar fi Elvetia sau Slovenia, fie au interzis taierile, fie le-au limitat la un hectar.

Citeste si:  Portretul investitorului portocaliu

Pasunatul in paduri, favorizat, nu interzis

„Proiectul de Cod silvic favorizeaza pasunatul în padurile de productie si protectie. Aceasta va agrava si mai mult, starea de sanatate a padurilor respective, cu atat mai mult cu cat acestea au fost afectate si de seceta“, explica liderul sindical. „Padurile romanesti nu au mai fost atat de afectate de seceta ca anul acesta din 1946. In aceste conditii, pasunatul ar trenui sa fie interzis, iar noi sa ne orientam spre cultivarea speciilor rezistente la seceta. Cele mai afectate zone sunt campiile, unde ar trebui plantati stejari brumarii, pufosi, dar si salcami“, a spus si profesorul Victor Giurgiu, presedintele Comisiei de stiinte silvice a Academiei Romane. „De asemenea, documentul permite scoaterea de terenuri din fondul forestier pentru proiecte imobiliare, în loc ca aceasta practica paguboasa sa fie stopata sau limitata numai la proiectele de interes national. Acesta favorizeaza chiar si reducerea gradului de împadurire din jurul marilor orase sau din zonele de interes turistic“, considera Marian Stoicescu. „Este ciudat si faptul ca, in hartiile Ministerului Agriculturii, suprafata fondului forestier este in crestere. Se taie insa toti arborii si se lasa arbustii de 2-3 metri, care nu prezinta nici un avantaj economic. Sute de mii de hectare sunt considerate paduri, dar acestea contin doar arbusti“, spune si Gheorghe Gavrilescu, reprezentantul Societatii Progresul Silvic.

Citeste si:  Cum sa-ti triplezi banii la Bursa

Defrisari masive pentru casele de vacanta

„Paradoxala este prevederea potrivit careia, pentru construirea de «locuinte si case de vacanta», potrivit proiectului de Cod Silvic, proprietarul ar avea dreptul sa defriseze 1.000 mp, fata de 200 mp cat se admite dupa actuala legislatie“, a mai spus Stoicescu. „In ritmul acesta nu vom mai avea paduri, ci paduri de vile“, a conchis liderul federatiei. Noul Cod silvic prevede si reducerea cotei de participare la fondul de regenerare a padurilor a proprietarilor privati de la 20-25% la 15%.

Proiectul de Cod silvic, înregistrat în 6 iunie la Camera Deputatilor, aduce si o serie de îmbunatatiri, fata de cel din 1996, precum introducerea obligativitatii ca amenajarea padurilor sa se faca pe bazine hidrografice sau ca proprietatile particulare vor fi avantajate prin ajutoare de la bugetul de stat pentru proprietari, recunosc membrii Federatiei. Acestia sustin ca actualul proiect este mult prea putin în concordanta cu legislatia silvica a tarilor avansate din Uniunea Europeana si nici nu este adaptat la noile conditii generate de intensificarea schimbarilor climatice.

Citeste si:  Gusa: Statul roman a tranzactionat defectuos titeiul si gazele naturale

Autor: Steliana Bancu