Proiectul rentei viagere agricole nu s-a bucurat de prea mult succes in randul agricultorilor romani. Cum cei vizati de aceasta initiativa a executivului sunt proprietarii de terenuri agricole in varsta de peste 62 de ani, demersurile necesare, dar mai ales cheltuielile ridicate legate de intabularea suprafetelor detinute si parafarea actelor la notar i-au facut pe multi sa nu ia in considerare aceasta optiune. Altii au motivat ca sumele acordate anual de catre stat, respectiv 50 de euro pentru pensia de arenda si 100 de euro pentru renta de vanzare sunt insuficiente. In aceste conditii, ministrul agriculturii, Dan Motreanu, si-a propus sa rezolve macar situatia taxelor aferente primei intabulari, pornind discutii cu primul ministru Tariceanu, cu cei din Ministerul Justitiei si din Ministerul Finantelor Publice, pentru a face o analiza care sa arate daca bugetul de stat poate suporta aceste cheltuieli, alaturi de taxele de succesiune. Mai mult, Uniunea asteapta ca noi sa facem primul pas, astfel ca primele fonduri alocate Romaniei in caliatate de stat membru ne vor intra in cont cel mai devreme la sfarsitul acestui an.

Citeste si:  Chiriile din Romania, de trei ori mai mari decat in Suedia si Spania

Agricultura romaneasca va beneficia de primele fonduri post-aderare, cel mai devreme in luna decembrie a acestui an. In acest timp, ministrul agriculturii incearca sa-si convinga colegii de cabinet sa scoata bani de la buget pentru intabularea terenurilor.

Prima transa din cele aproape 13 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana pentru eficientizarea agriculturii romanesti si dezvoltare rurala va sosi, cel mai probabil, spre sfarsitul acestui an, sau chiar la inceputul lui 2008, potrivit ministrului de resort, Dan Motreanu, citat de Mediafax. Pana atunci, fermierii romani vor depune cerere de subventionare incepand cu 1 aprilie, data limita fiind 15 mai. Dupa verificarea acestora, Agentia de Plati pentru Interventie si Agricultura (APIA) va acorda subventia unica pe hectar, in cuantum de aproximativ 50 de euro, de la bugetul MAPDR, urmand ca banii sa fie alocati ulterior de Uniune.
Dupa ce Comisia Europeana va aviza Planul National de Dezvoltare Rurala, vor putea fi depuse si cererile de finantare pentru proiecte similare celor cuprinse in programul SAPARD. “Comisia Europeana are un termen de maxim sase luni pentru aprobarea documentului, dar noi speram ca in iulie sa fie deja avizat”, a declarat Dan Motreanu. Planul de dezvoltarea urmareste doua directii, respectiv gestionarea terenurilor, proiectele din acest sector urmand a fi depuse la APIA, si masuri care vizeaza intre altele, cresterea competitivitatii si imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. Institutia responsabila cu gestionarea acestor proiecte va fi Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Insa nici APIA, nici APDRP nu sunt acreditte definitiv, astfel ca nu pot derula fonduri europene. Motreanu considera ca deficientele de functionare vor fi remediate, astfel incat cele doua institutii sa primeasca girul forurilor europene.

Citeste si:  Vila sau apartament la bloc?

Pentru a eficientiza agricultura prin comasarea terenurilor, ministerul de resort va elabora un proiect de lege, prin care cheltuielile legate de prima intabulare si taxele de succesiune pentru suprafetele agricole sa fie suportate de la bugetul de stat. Desi proiectul nu a fost prea bine primit in ultima sedinta de guvern, Motreanu este optimist. “Eu cred ca proiectul este nu numai realizabil, dar si necesar pentru urgentarea restituirii proprietatilor, fara de care nu putem accesa multe din fondurile europene”. Masura vizeaza si proiectul rentei viagere agricole, la care multi tarani au renuntat tocmai din cauza taxelor de intabulare si notariale destul de ridicate.

Autor: Simona Diaconu