Infiintarea de catre Guvern a Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului din Romania (ICCR) ar putea sa ii aduca lui Calin Popescu Tariceanu un atu in fata presedintelui Basescu. Si asta pentru ca nou-creata institutie ar putea netezi drumul catre condamnarea comunismului de catre premier, mai ales ca presedintele nu da semne ca se grabeste sa faca el insusi acest lucru.

Pana in acest moment, Cotrocenii nu si-au exprimat in mod oficial intentia de constitui sub egida sa o comisie care sa condamne crimele comunismului, asa cum solicitasera o serie de fosti detinuti politici si membri marcanti ai societatii civile.

Traian Basescu a spus inca de anul trecut ca nu poate condamna comunismul decat dupa ce o comisie speciala va redacta un document care sa inventarieze si sa descrie ororile regimului rosu, pe modelul comisiei speciale care a condamnat Holocaustul in timpul mandatului lui Ion Iliescu.

Societatea civila a reactionat la cererea presedintelui si o serie de istorici specializati in istoria recenta i-au propus presedintelui sa sprijine infiintarea unui institut de cercetare sau a unei comisii speciale. Numai ca, semnalele din partea Cotrocenilor nefiind incurajatoare, propunerea a gasit sprijin mai intai la PNL si apoi la Calin Popescu Tariceanu.

Citeste si:  TVA nu va creste in urmatoarele 5 luni

O parte din liberali vad procesul de decomunizare ca pe un pachet de legi care sa cuprinda lustratia si modificarea legii CNSAS. Ei lucreaza deja, conform unor surse, la modificarea Legii arhivelor, tocmai pentru ca ICCR sa poata functiona eficient. Nu se stie inca daca si alte legi vor trebui modificate pentru ca Institutul sa-si atinga obiectivele. Istoricul Stejarel Olaru, unul din numele vehiculate pentru unul din locurile din Consiliul Director al Institutului, sustine ca odata incheiate numirile si angajarile, adica cel mai probabil pana la sfarsitul lunii, cei responsabili isi vor putea da seama daca este nevoie de modificari legislative. Olaru a aratat ca datorita prerogativelor sale, ICCR va trebui sa incheie protocoale de colaborare cu institutii care au in gestiunea lor arhive: CNSAS, SRI, SIE, MAE etc.

De asemenea, intrucat ICCR va putea sesiza organele de ancheta, un protocol similar va trebui sa fie incheiat si cu Parchetul. Stejarel Olaru crede ca, in afara de aspectele birocratice, buna functionare a Institutului poate fi asigurata numai de calitatea oamenilor care vor lucra aici. „Eficienta ICCR va depinde de oamenii care vor veni sa lucreze aici. Daca ei vor accepta comenzi, sau vor lucra in detrimentul Institutului, ca unii membri din Colegiul CNSAS, performanta institutului va fi slaba“, sustine istoricul. Acesta a mai aratat ca nu este foarte important sub egida carei institutii este pus Institutul. „Nu stiu daca presedintele e dispus sau nu sa condamne comunismul. Acesta are acum alta agenda, dar nu cred ca se opune in mod voit acestui subiect“, a atentionat Stejarel Olaru.

Citeste si:  Fiul ratacitor - Radu Vasile revine in fostul PNTCD

Istoricul Vlad Nistor, decan al Facultatii de Istorie, crede ca in acest moment sansele ca acest institut sa-si atinga obiectivele nestingherit sunt destul de mari. „Clasa politica, sau personaje din jurul ei, nu poate in acest moment sa blocheze aceasta initiativa, caci institututia a fost deja creata. Ceea ce pot face insa este sa o diminueze ca importanta. Jocurile politice nu mai au nici o importanta aici, pentru ca miza morala, de ansamblu, e atat de mare incat interesele partidelor nici nu mai conteaza“. Nistor a aratat ca in acest moment este putin important carei institutii ii este subordonat Institutul.

„Important este ca se face. Si mult mai importante sunt personalitatile care vor asigura conducerea Institutului. Acestea trebuie sa fie inatacabile, sa aiba o tinuta ireprosabila sau chiar sa dovedeasca ca au luptat cu hotarare pentru aflarea adevarului despre comunism“, ne-a spus Nistor.

Principala responsabilitate a ICCR va fi crearea unei baze de date cu activisti de partid, ofiteri de Securitate si magistrati care au facut parte din sistemul represiv. De asemenea, Institutul va trimite dovezile si documentele Parchetului care ar putea declansa anchete penale impotriva celor responsabili de crime impotriva umanitatii. Institutul va fi condus de un colegiu format din 11 membri, personalitati ale societatii civile, numite de primul-ministru, si un Colegiul Director, format din trei membri ai Consiliului.

Citeste si:  Vosganian: Codul Fiscal nu va mai fi modificat in 2006

Autor: Eliza Olteanu