“Marirea dobanzii de politica monetara si cresterea rezervelor minime obligatorii pe care bancile comerciale sunt obligate sa le constituie la BNR vor avea efecte secundare negative, printre care si slabirea sistemului bancar.”
Masura BNR de a majora dobanda de politica monetara ar putea fi interpretata ca o “eroare” si “contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leu”, afirma analistul financiar Florian Libocor.
In ceea ce priveste marirea rezervelor, directorul general al Bancii Transilvania, Ionut Patrahau, afirma ca “ar fi mai simplu sa spuna «de maine nu mai dati credite in euro»”.
Analistii se intreaba daca BNR a gresit atunci cand a redus dobanda in incercarea de a scadea inflatia sau acum, prin adoptarea ultimelor masuri.
Povete sau induceri in eroare?
Patrahau afirma ca dobanzile practicate de banci la creditele in lei ar putea creste. Si alti bancheri se asteapta la o marire a dobanzilor la imprumuturile in lei generata de marirea celor practicate la depozite sau, in cel mai fericit caz, la stagnarea acestora. «Sfaturile» date romanilor de guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, in septembrie se dovedesc astfel eronate.
La vremea respectiva, acesta ii indemna pe cei care doreau sa ia credite sa mai astepte doua-trei luni deoarece dobanzile la creditele in lei vor inregistra “o cadere puternica” pana la finele lui 2005. “Nu vreau sa dau cifre, dar pana la sfarsitul anului, dobanzile vor intra pe palierul corespunzator unei inflatii de 5% (n.r.: tinta de inflatie pentru 2006)”, afirma guvernatorul BNR. “Pentru a acoperi rezervele minime obligatorii pe care ni le cere banca centrala, noi trebuie sa aducem mai multi bani in tara, exact ceea ce nu vrea BNR. Cred ca ar fi mai simplu sa se spuna «de maine nu mai dati credite in valuita», sau dati credite numai in limita fondurilor proprii”, afirma directorul general al Bancii Transilvania, Ionut Patrahau.
El subliniaza ca masura adoptata de BNR va avea multe efecte secundare negative, printre care si slabirea sistemului bancar. “Nici o masura artificiala nu are efect absolut; este joc cu suma nula (…) Atat timp cat inflatia nu scade datorita cresterii economice si de productivitate, nu se va intampla nimic”, adauga Patrahau.
«Masurile nu vor avea efectul dorit de BNR»
“Sunt luate din nou masuri pe care le consider fara efect asupra domeniilor urmarite de BNR si de Guvern: reducerea deficitului de cont curent si reducerea creditelor in valuta”, afirma Radu Gratian Ghetea, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte executiv al Alpha Bank.
In ceea ce priveste efectul ultimelor masuri luiate de banca centrala, Ghetea s-a rezumat numai sa sublinieze ca foarte multe dintre masurile luate de banca centrala in ultima perioada nu au avut efectul scontat.
«Masura BNR, o posibila eroare»
“Masura de a majora dobanda de politica monetara ar putea fi interpretata ca o eroare si contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leu, prin reluarea politicii de «stop and go» prezenta deseori in ultimii ani”, afirma Florian Libocor.
El sustine ca decizia ar putea avea la baza asteptarile BNR privind continuarea politicilor fiscale laxe si expectatii inflationiste in crestere dar atentioneaza ca preturile administrate, care au impact major asupra inflatiei, nu vor raspunde pietei deoarece sunt formate mecanic in baza unui program care nu are nimic in comun cu cererea si oferta din piata. Nu in ultimul rand, Libocor anticipeaza reluarea politicii interventioniuste a bancii centrale pe piata valutara.
Autor: Consuela Stegarescu
