Guvernul pregătește prima rectificare bugetară din 2026, cu fonduri alocate pentru sănătate, servicii de urgență și măsuri de combatere a violenței în școli. Această rectificare, programată pentru finalul lunii octombrie, urmează să asigure finanțare suplimentară pentru instituțiile publice, în special pentru unitățile de sănătate, serviciile de ambulanță și structurile pentru situații de urgență. În același timp, Executivul continuă demersurile pentru consolidarea siguranței în unitățile de învățământ, în contextul incidentelor violente recente.
Rezumat:
Rectificarea bugetară și prioritatea pentru serviciile publice
Prima rectificare bugetară din 2026 este destinată acoperirii necesităților financiare urgente ale instituțiilor publice, astfel încât acestea să poată continua activitatea până la sfârșitul anului. Ministerul Sănătății va beneficia de fonduri suplimentare pentru unitățile medicale aflate în subordinea sa, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate are nevoie de resurse pentru decontarea serviciilor medicale, compensarea medicamentelor și îndeplinirea celorlalte obligații de plată.
Finanțarea serviciilor de ambulanță reprezintă o altă prioritate, în condițiile în care sunt necesare resurse suplimentare pentru asigurarea funcționării acestora. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, urmează să primească bani în plus. Potrivit planului anunțat de autorități, o a doua rectificare bugetară este prevăzută pentru sfârșitul lunii noiembrie, aceasta permind ajustarea suplimentară a bugetelor, în funcție de necesitățile instituțiilor publice.
Consolidarea siguranței în școli și prevenirea violenței
Pe agenda Executivului se află și consolidarea siguranței în unitățile de învățământ, în contextul incidentelor violente recente. Grupul de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței școlare urmează să se întâlnească cu reprezentanții cadrelor didactice, ai elevilor și ai părinților, pentru a analiza și actualiza măsurile existente. Printre soluțiile stabilite la nivel guvernamental se numără suplimentarea personalului de pază, intensificarea supravegherii în școli și revizuirea planurilor de securitate ale unităților de învățământ.
Autoritățile urmăresc, de asemenea, crearea unui mecanism de intervenție rapidă, prin care instituțiile responsabile să poată colabora mai eficient în situațiile care implică riscuri pentru siguranța elevilor și a profesorilor. Planul de combatere a violenței în mediul școlar include și măsuri de prevenție, nu doar intervenții după producerea incidentelor.
Creșterea numărului de consilieri psihologici și înăsprirea sancțiunilor
Una dintre direcțiile urmărite este creșterea numărului de consilieri psihologici școlari, care să poată oferi sprijin elevilor și să contribuie la identificarea timpurie a comportamentelor problematice. În același timp, profesorii ar urma să beneficieze de pregătire pentru recunoașterea semnelor care pot indica riscuri de violență sau radicalizare în rândul copiilor și adolescenților.
Guvernul are în vedere și înăsprirea sancțiunilor pentru actele de violență comise în școli, indiferent dacă victimele sunt elevi sau cadre didactice. Totodată, sunt avute în vedere modificări legislative referitoare la deținerea și introducerea obiectelor interzise în unitățile de învățământ. O campanie de informare publică ar urma să completeze aceste măsuri, prin promovarea comportamentelor nonviolente și descurajarea agresiunilor în mediul școlar.
Revizuirea Planului Național de Prevenire și Combatere a Violenței în Școli urmărește o coordonare mai bună între instituțiile cu responsabilități în domeniul educației, ordinii publice, sănătății și protecției sociale. Discuțiile cu profesorii, elevii și părinții sunt menite să contribuie la identificarea problemelor din școli și la stabilirea unor soluții adaptate situațiilor întâlnite în unitățile de învățământ.
R. Lupu
