Fara posibilitatea negocierii cu societatile de gestiune colectiva si fara plafoanele prevazute pentru plata drepturilor de autor si conexe, eliminate prin Ordonanta de Urgenta nr. 123/2005, pretul abonamentului la cablu ar putea creste cu cel putin 15%. “Aplicarea acestei ordonante de urgenta reprezinta, practic, stabilirea unor obligatii de plata de 17% pentru operatorii de cablu, de 15,4% pentru televiziuni si de 12,8% pentru radiouri, potrivit metodologiilor transmise de societatile de gestiune colectiva”, a declarat, ieri, in cadrul unei conferinte de presa, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), Radu Petric. Domnia-sa a adaugat: “Aplicarea ordonantei va determina o scumpire de minimum 15% a tarifului pentru abonamentul la cablu. Aceasta marire reprezinta diferenta de la 2%, pragul maxim stabilit prin Legea 285/2004, la 17%, cat vor obtine acum, pe noua lege, cei sapte intermediari care colecteaza de la utilizatori drepturile de autor”. Legea este gandita pentru a se putea lua bani de la toti, si asta cat mai repede, sustine si presedintele Consiliului National al Audiovizualului, Ralu Filip. Suma colectata de societatile de gestiune colectiva ar putea ajunge, in conditiile intrarii in vigoare a ordonantei, la 66 milioane de euro pe an, estimeaza Petric.
De la operatorii de cablu se vor colecta 34 milioane de euro, de la televiziuni – 30 milioane de euro, iar de la radiouri – 2,6 milioane de euro, urmand ca intermediarii sa poata retine pentru cheltuieli proprii pana la 22 milioane de euro (30% din venituri, conform legii). La randul sau, directorul executiv al Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA), George Chirita, a subliniat ca aplicarea ordonantei determina limitarea economica a accesului la informatie. Revizuirea limitei procentuale la nivelul celor impuse in Uniunea Europeana, precum si stabilirea unui criteriu clar de corelare intre gradul de folosire a operelor si nivelul procentelor cerute sunt doua dintre propunerile venite din partea ACC si ARCA. “Desi cerinta de a diferentia cuantumul obligatiei de plata in raport cu masura utilizarii operelor exista in Ordonanta 123/2005, organismele de gestiune colectiva propun o solutie absurda: lipsa oricarei corelari cu ponderea utilizarii si raportarea procentelor direct la totalul veniturilor”, sustine Chirita. Prin aplicarea acestei solutii, o televiziune care, de exemplu, difuzeaza numai sport, neutilizand deloc opere supuse dreptului de autor, are aceleasi obligatii procentuale de plata ca si o televiziune care difuzeaza numai muzica sau numai filme. Totodata, stabilirea de catre intermediari a unor sume minime conduce la obligatii de plata pentru drepturi de autor care depasesc veniturile televiziunilor si radiourilor locale.
Autor: Raluca Bara
