Se preconizeaza ca deficitul contului curent va ramane la aproximativ -7,5% din PIB pana in 2026, crescand nevoile de finantare externa si sporind vulnerabilitatea la schimbarile de opinie ale investitorilor.

Cea mai recenta evaluare a Romaniei realizata de Allianz Trade, lider mondial in asigurarea creditelor comerciale si analiza riscului de tara, ofera o imagine de ansamblu asupra provocarilor economice cu care se va confrunta tara in 2025. Analiza se bazeaza pe un model intern de evaluare a riscurilor si evidentiaza o serie de dezechilibre structurale – inflatie persistenta, slabirea finantelor publice si externe si instabilitate politica – care contureaza profilul de risc al Romaniei. Tara are un rating B/3 (sensibil), ceea ce reflecta un risc moderat de neplata si o sensibilitate ridicata la socurile economice pe termen scurt.

Crestere economica modesta si redresare lenta intr-un mediu volatil

Romania a depasit multe alte economii emergente, inregistrand o rata medie de crestere a PIB-ului real de +3,7% in ultimele doua decenii. Cu toate acestea, aceasta tendinta a fost marcata de episoade de volatilitate ridicata, cum ar fi contractia de -3,7% din 2020, urmata de o revenire de +5,7% in 2021. Razboiul din Ucraina a afectat perspectivele de crestere ale tarii, in principal prin cresterea costurilor energiei si a presiunilor inflationiste.

Dupa o crestere de +4,1% in 2022 si o incetinire la +2,1% in 2023, economia a crescut cu +1,4% in prima jumatate a anului 2024, urmata de o contractie de -0,3% in trimestrul al treilea, ceea ce a dus la o crestere anuala de doar +0,8%. Analistii Allianz Trade prevad o redresare lenta in 2025, cu o rata de crestere a PIB-ului de +1,0%, urmata de un ritm mai sustinut de +2,3% in 2026. Dinamica economica va depinde in mare masura de nivelul investitiilor publice si de redresarea treptata a consumului intern, sustinuta de cresterea veniturilor reale. Cu toate acestea, masurile necesare de consolidare fiscala vor continua sa afecteze ritmul de crestere.

Inflatie persistenta si relaxare monetara prudenta

Desi Banca Nationala a Romaniei a adoptat un regim de tintire a inflatiei de 2,5%, politica sa monetara a ramas acomodativa pentru o perioada indelungata. Intre 2017 si 2023, ratele reale ale dobanzii au ramas negative, chiar si in contextul cresterii puternice a salariilor si a preturilor de consum.

Ca raspuns la presiunile inflationiste declansate de cresterea preturilor la energie, Banca Nationala a majorat treptat rata dobanzii de politica monetara de la 1,25 % in 2021 la 7 % in ianuarie 2023. In iulie 2024, a initiat un nou ciclu de relaxare, reducand rata la 6,5 %, cu perspective de scadere suplimentara pana la 5,5 % pana la sfarsitul anului 2025.

In ciuda tendintei descendente, inflatia ramane peste media regionala, estimata la 5,6% in 2024 si prognozata la 4,8% pentru 2025 si 3,8% in 2026. Aceasta tendinta este determinata de cresterea preturilor alimentelor, cresterea puternica a salariilor si politicile fiscale expansioniste.

Dezechilibrele fiscale si externe sunt in crestere

Finantele publice ale Romaniei s-au deteriorat considerabil, deficitul bugetar crescand de la -4,3% din PIB in 2019 la -9,2% in 2020, ca urmare a masurilor legate de criza. Desi pandemia a trecut, deficitele raman ridicate: peste -6% in 2022 si 2023 si ajungand la -9,3% in 2024 – cel mai ridicat din UE. In conformitate cu angajamentele europene, Romania trebuie sa-si reduca deficitul sub pragul de -3% pana in 2031. In acelasi timp, datoria publica este in crestere: de la 35% din PIB in 2019 la 49% in 2023, cu prognoze care depasesc 58% in 2026 si trec pragul de 60% in 2027.

„Consolidarea fiscala lansata recent are sanse mari sa mentina ratingul suveran de investitii al Romaniei in urmatoarele 6-12 luni. Reducerea deficitului bugetar era imperativa, dar potentialul inflationist (alimentat de cresterea preturilor la energie, precum si de TVA si alte taxe) si impactul negativ asupra cresterii economice – care se preconizeaza ca va incetini semnificativ sub media ultimilor ani – nu trebuie trecute cu vederea.

La nivel microeconomic, semnalele negative au devenit mai frecvente, companiile inregistrand din ce in ce mai des scaderi ale profitabilitatii, cel putin la nivel net (din cauza cheltuielilor mai mari cu dobanzile si a impozitarii suplimentare) si provocari mai frecvente legate de lichiditati.

In cele din urma, lichiditatea insuficienta s-a manifestat prin intarzieri crescande in platile catre furnizori, a caror frecventa a crescut constant in ultimii doi ani. Cauzele sunt multiple – de la profitabilitatea slaba si decapitalizarea determinata de dividende pana la termenele de incasare prelungite acordate clientilor in scopul stimularii vanzarilor sau pur si simplu din cauza lipsei de lichiditati disponibile. Dintre toate acestea, poate cea mai daunatoare este prelungirea termenelor de incasare/plata, deoarece afecteaza o mare parte din fluxurile de numerar si creeaza un efect de domino in intreaga economie. In sectoare precum farmaceutica si constructiile, creantele de volum de la entitatile statului sunt adesea intarziate cu cateva zile, incetinind si mai mult fluxurile de numerar ale companiilor creditoare si crescand riscurile de insolventa.” – Mihai Chipirliu, CFA – Director de risc, Allianz Trade.

Deficitul de cont curent al Romaniei ramane semnificativ. Doar aproximativ 30% din acesta este acoperit de investitii straine directe – cu mult sub pragul de siguranta de 75%. Analistii Allianz Trade estimeaza ca deficitul de cont curent va ramane la aproximativ -7,5% din PIB pana in 2026, crescand dependenta tarii de finantarea externa si sporind vulnerabilitatea acesteia la schimbarile in perceptia investitorilor. Intre timp, datoria externa, care a scazut la 47% din PIB in 2019, este din nou in crestere – se preconizeaza ca va ajunge la 60% in 2025 si va continua sa creasca.

Mediu de afaceri relativ favorabil, dar afectat de instabilitatea politica

Mediul de afaceri din Romania este relativ favorabil, dar perceptiile privind instabilitatea politica si riscurile de coruptie persista. Potrivit Indicelui Libertatii Economice 2025 al Heritage Foundation, Romania ocupa locul 51 dintre peste 180 de economii, cu scoruri bune in ceea ce priveste drepturile de proprietate, povara fiscala, comertul si libertatea de investitii.

In acelasi timp, Indicele de sustenabilitate environmentala al Allianz Trade claseaza Romania pe locul 54 din 210 economii, cu performante bune in ceea ce priveste consumul de energie si emisiile de CO₂ pe PIB, dar cu puncte slabe in ceea ce priveste reciclarea, utilizarea energiei regenerabile si rezilienta climatica.

Polarizarea politica si instabilitatea in crestere

Riscul politic sistemic ramane moderat, iar Romania beneficiaza de legaturi internationale puternice in calitate de membru al UE si NATO si candidat la aderarea la OCDE. Cu toate acestea, incertitudinea politica a crescut brusc, impiedicand perspectivele de reforma fiscala.

La sfarsitul anului 2024, Curtea Constitutionala a invalidat alegerile prezidentiale pe fondul acuzatiilor de interferenta straina. In mai 2025, candidatul pro-european Nicusor Dan a castigat noul scrutin. Cu toate acestea, parlamentul rezultat este extrem de fragmentat, cu o crestere puternica a partidelor anti-UE si de extrema dreapta. Aceasta polarizare crescuta limiteaza sever capacitatea guvernului de a implementa reforme economice durabile, creand un mediu politic volatil si incert.

Share on Facebook

Tweet

Save