Venit la Ministerul Educatiei intr-o perioada de criza profunda, Mihail Hardau spune ca va continua proiectele incepute de predecesorul sau, Mircea Miclea. Este vorba in primul rand de asigurarea calitatii educatiei, descentralizarea invatamantului preuniversitar si imbunatatirea infrastructurii. Chiar daca proiectul ce vizeaza autonomia scolilor si liceelor a ajuns in „coada de peste“ ca efect al acordului semnat de Guvern si sindicate la sfarsitul grevei, ministrul sustine ca nu exista probleme in ceea ce priveste „discutarea“ lui si ca va incerca sa faca, impreuna cu sindicatele, „corectiile necesare“.
Care sunt principalele proiecte pe care le aveti in vedere?
Am venit la Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru a aplica principiile asigurarii calitatii in Educatie. Sunt un sustinator neobosit al acestor principii. O alta prioritate o constituie descentralizarea invatamantului preuniversitar din Romania si, nu in ultimul rand, aplicarea, in 2006, a tuturor proiectelor care vizeaza imbunatatirea infrastructurii in educatie, astfel incat sa folosesc cat mai eficient sumele pe care Guvernul Romaniei le va acorda in aceasta directie.
Este posibila realizarea unui clasament al universitatilor in functie de calitatea educatiei?
Instituirea mecanismelor de asigurare a calitatii in interiorul tuturor institutiilor de invatamant din Romania este de mare importanta, pentru ca aceste mecanisme vor avea rolul de a imbunatati calitatea serviciilor oferite, de a facilita recunoasterea diplomelor si a titlurilor la nivel european si de a spori transparenta, buna intelegere a ofertei educationale a institutiilor de invatamant. Bineinteles, pe baza rapoartelor privind asigurarea calitatii facute de institutiile de invatamant din Romania, agentiile de asigurare a calitatii la nivel national vor putea intocmi mai multe rapoarte, statistici, inclusiv ranking-ul la care va referiti dvs. Precizez ca acest clasament se va referi la programele de studii oferite de scoli, licee, universitati.
Sustineti ideea finantarii diferentiate a universitatilor in functie de acest criteriu, al calitatii?
Sigur ca si finantarea de la buget, din momentul aparitiei acestor rapoarte privind calitatea, va putea avea o baza reala de stabilire a prioritatilor. Legea asigurarii calitatii se afla, in acest moment, in discutia Parlamentului Romaniei si sper ca aceasta sa fie aprobata cat mai curand posibil, astfel incat procesul educational din tara noastra sa se poata baza in mod real pe un act normativ care cuprinde, evident, principii de calitate.
Considerati ca, prin codurile etice, universitatile ar trebui sa interzica relatiile de rudenie intre membrii aceleiasi catedre sau facultati?
Codul de etica universitara stabileste standardele de etica profesionala pe care o comunitate universitara isi propune sa le urmeze si penalizarile care se pot aplica in cazul incalcarii acestora. Acest cod a fost conceput, de fapt, ca un contract moral intre studenti, profesori si comunitatea universitara ca intreg. Cunoasteti, probabil, faptul ca pana in data de 20 decembrie 2005, toate institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu au obligatia de a elabora, dezbate si adopta propriul cod de etica universitara. Deciziile si principiile codurilor etice apartin, asadar, universitatilor si sunt sigur ca ele vor fi elaborate si adoptate cu profesionalism.
Care este totusi opinia personala, ar trebui interzise relatiile de rudenie intre angajatii facultatilor?
Eu am convingerea ca gradele de rudenie intre membrii aceleiasi catedre vor avea un efect negativ in aprecierea in plan general a activitatii catedrei respective. Va plana intotdeauna o umbra de suspiciune care nu este de dorit.
Trecand la proiectul de descentralizare a invatamantului preuniversitar, cum va fi posibila continuarea lui in conditiile in care sindicatele au obtinut, prin Acordul incheiat cu Guvernul, pastrarea examenului de titularizare la nivel national?
Descentralizarea invatamantului preuniversitar reprezinta mijlocul coerent, european de asigurare a calitatii in educatie si de consfintire a principiului conform caruia elevul se afla in centrul procesului educativ. Prin descentralizare, scoala romaneasca va servi mult mai bine nevoilor comunitatilor locale, va raspunde exact necesitatilor de formare si dezvoltare a fiecarei comunitati. Scoala va avea mai multa autonomie, putand sa utilizeze in mod eficient fondurile pe care le are la dispozitie. Evident, acest lucru va duce la cresterea calitatii invatamantului atat din punctul de vedere al managementului fondurilor, cat si din cel al nevoii de formare a comunitatilor locale. In ceea ce priveste titularizarea cadrelor didactice, aceasta reprezinta doar un aspect al procesului de descentralizare. Trebuie sa mentionez ca proiectul se afla intr-un stadiu avansat, iar pana la aplicarea generalizata va trebui sa parcurgem mai multe etape pilot, pe parcursul carora vom avea un permanent dialog cu partenerii nostri sociali si cu toti actorii implicati in educatie, pentru a face corectiile necesare.
Totusi, in cadrul acestui proiect se punea mare accent nu numai pe autonomia financiara dar si pe autonomia scolilor in selectarea personalului didactic. In acest fel, managerii scolilor ar fi direct raspunzatori de performantele scolii. Acesta era un punct important al proiectului. Va mai fi posibila punerea lui in practica, daca guvernul s-a angajat sa pastreze examenului centralizat de titularizare?
Mentinerea titularizarii nu are efect imperativ in ce priveste discutarea proiectului sub toate aspectele sale. La aceste discutii vor participa, in toate fazele de elaborare, si partenerii nostri sociali.
Este o intrebare la ordinea zilei. Cate articole indexate ISI (Institutul pentru Informatie Stiintifica) ati publicat? Stim ca limita pentru accesul la functia de profesor universitar este de patru.
Am publicat peste 100 de articole stiintifice. Unul dintre ele, care este si cotat ISI, a fost publicat anul trecut, in „Review of Scientific Instruments“.
Interviu realizat de Ana Maria Vieru
